Nonstop Mocca White
Begonia
Begonia tuberoasă, Begonia tuberoasă hibridă
Clasificare științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familie
Begoniaceae
Ordin
Cucurbitales
Gen
Begonia
Specie
tuberhybrida
Informații principale
Descriere
Plantă erbacee ornamentală cu coroană sferică, cu port erect sau ușor căzut, în funcție de soi, rezultată din hibridizarea unor specii sălbatice de origine sud-americană. Ușor de întreținut, este potrivită atât pentru ghivece, inclusiv coșuri suspendate în cazul creșterii căzătoare, cât și pentru amenajări peisagistice, în paturi de flori și borduri, inclusiv în combinație cu alte specii ornamentale. Prezintă flori mari, grupate în inflorescențe capitate, cu nuanțe mereu strălucitoare și o mare varietate cromatică în perioada primăvară-vară, într-un echilibru perfect cu frunzișul de culoare verde sau bronzată. Se adaptează bine la climatele calde de vară, preferând soluri de consistență medie, fără stagnări de apă, și o expunere la lumina solară filtrată.
Descrierea soiului
Este o plantă foarte atrăgătoare datorită florilor sale foarte mari și colorate, potrivită pentru paturi de flori și ghivece. Foarte rezistentă la temperaturile ridicate din timpul verii. Se deosebește de soiul „Non Stop” prin nuanța bronzată a frunzelor.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Epitetul specific provine din latinescul „tuber”, adică protuberanță, referindu-se la rădăcinile tuberculoase, și din „hibrida”, adică hibrid, referindu-se la originea speciei; begoniile tuberculoase se caracterizează, de fapt, prin tuberculi îngroșați, care sunt folosiți pentru a stoca apă și substanțe nutritive în timpul perioadei de repaus de iarnă.
Origine și răspândire
Speciile din genul Begonia, aproximativ1550, sunt originare în principal din zonele subtropicale și tropicale ale Americii și Asiei, iar unele din Africa.
Termenul „begonia” a fost inventat de C. Plumier, un botanist francez care a introdus-o pentru prima dată pe continentul european, în onoarea lui M. Begon, guvernator al Antilelor care a trăit în secolul al XVII-lea.
Begonia tuberhybrida provine din hibridizarea succesivă a diferitelor specii sălbatice aparținând genului Begonia cu rădăcini tuberculoase, importate în Europa din Bolivia, Argentina și Peru; din primul hibrid interspecific, creat la mijlocul secolului al XIX-lea, au derivat hibrizii ulteriori, care au stârnit o apreciere considerabilă, datorită și muncii de selecție desfășurate în Europa, care a condus la numeroasele soiuri actuale, care se diferențiază în funcție de port, formă, dimensiune și culoarea florii.
Caracteristici principale
Mărimea florii
Floarea este mai mare decât cea a altor soiuri din aceeași specie.
Frunză
Frunza are lamina lobată.
Perioada de înflorire
Perioada de înflorire se întindede la mijlocul primăverii până la mijlocul toamnei, având o durată cuprinsă între 60 și 90 de zile.
Inflorescență
Inflorescență capulină.
Culoarea frunzei
Nuanțe uni.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,25 și 0,35 m, fiind potrivită pentru realizarea de aranjamente împreună cu alte plante erbacee ornamentale.
Durată de viață
Plantă perenă, cultivată adesea ca plantă sezonieră în funcție de condițiile climatice și de mediu, deoarece nu tolerează frigul iernii dacă nu este protejată.
Unde se plantează
O plantă foarte versatilă, utilizată în principal pentru a conferi culoare și vivacitate în paturi de flori, pe balcoane, în ghivece, în jardiniere de exterior, în tăvi și în jardiniere suspendate
Tulpină
Tulpina este erbacee, iarplanta nu are spini.
Floare
Floarea are o formă dublă și dimensiuni mari, cu petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe capitate de dimensiuni medii. Înflorește de la mijlocul primăverii până la mijlocul toamnei, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 60 și 90 de zile.
Creștere
Are un port compact, ceea ce ne permite să realizăm aranjamente omogene și colorate.
Port
Dezvoltă un port globulos, ideal pentru plantarea în paturi de flori și jardiniere, inclusiv în combinație cu alte specii.
Ramificare
Are, desigur, o ramificație medie.
Condiții necesare
PH
pH-ul solului sau al substratului trebuie să fie ușor acid, cuprins între o valoare minimă de 5,5 și una maximă de 6,8.
Pregătirea solului
Înainte de transplantare, la mijlocul primăverii, în stratul de flori, efectuați o săpare ușoară, îndepărtând buruienile, eventualele resturi de la culturile anterioare și pietrele voluminoase. Se recomandă adăugarea unui substrat profesional la suprafață, pe o grosime de aproximativ 5/10 cm, și nivelarea cu grijă. Aceste măsuri vor permite, după transplantare, o reluare rapidă a dezvoltării radiculare și începutul unei perioade lungi și abundente de înflorire.
Citește mai mult pe blogul JoyfloExpunere la soare
Expunerea optimă pentru o creștere viguroasă a plantei este în semiumbra, orientată spre est/sud-est; preferă lumina solară filtrată, de aceea este important să o protejați de razele solare directe, care ar putea dăuna frunzelor și, în consecință, dezvoltării întregii plante.
Climă și temperatură ideală
Temperatura biologică se situează între 5 și 45 °C. Temperatura ideală se situează între 10 și 30 °C; plantei îi plac climatele calde de vară.
Utilizare
Apreciată dintotdeauna pentru florile sale spectaculoase și elegante, este considerată una dintre cele mai utilizate plante sezoniere în
domeniul ornamental
Rezistență
Soi cu o rezistență medie la condițiile climatice.
Sol
Substratul ideal de cultivare este compus în principal din turbă blondă și brună, cu adaos de perlit, pentru a evita compactarea excesivă și a favoriza drenajul. Pentru cultivarea în straturi, se recomandă soluri turbacee, ușoare și bine drenante, fără stagnări de apă și cu un pH optim subacid.
Nivel de dificultate
Gestionarea culturii este ușoară, la fel ca și efortul necesar pentru întreținere, care este redus, ceea ce conferă un plus de valoare acestui soi.
Sfaturi de cultivare
Pentru a favoriza o dezvoltare adecvată și o înflorire abundentă, se recomandă:
Evitați expunerea directă la soare în orele cele mai calde
Asocieri cu alte plante
Se pot crea compoziții cu game cromatice armonioase și jocuri de înălțime în perspectivă, combinând-ocualte specii ornamentale precum Angelonia angustifolia, Antirrhinum majus, Coleus blumei, Heuchera americana, Impatiens walleriana, Fuchsia hybrida,Senecio cineraria, Scaevola aemula, Solenostemon, Verbena x hybrida; se recomandă, de asemenea, combinarea soiurilor aparținând aceleiași specii cu flori de nuanțe diferite.
Îngrijire și sănătatea plantei
Plantare
O creștere vegetativă echilibrată rezultă și dintr-o dispunere adecvată a plantelor; se recomandă o densitate medie în strat de 10 plante pe metru pătrat, obținându-se astfel un aspect general bine proporționat și armonios. De asemenea, se recomandă ca fiecare plantă să fie așezată cu gâtul de rădăcină deasupra suprafeței solului și udată imediat după transplantare, de preferință dimineața.
Înmulțire
În principal prin această metodă apicală, planta poate fi înmulțită și prin semințe sau prin divizarea tuberculilor.
Schimbarea ghiveciului
În perioada de toamnă/iarnă, când planta va fi fără frunze, se pot scoate tuberculii și se pot păstra într-un loc răcoros, uscat și întunecat; spre sfârșitul lunii martie, tuberculul poate fi plantat într-un ghiveci cu turbă amestecată cu pământ de erică, fără a-l expune imediat la lumină intensă, iar după apariția primelor lăstari, acesta poate fi transferat în ghivece cu pământ pe bază de turbă.
Udare
Folosiți apă de ploaie sau, în alternativă, apă de la rețeaua de alimentare cu un conținut redus de calcar, udând manual sau cu ajutorul unui sistem de irigare.
La transplantare, îngrijiți răsadul, deoarece inițial, în noul loc de plantare, acesta poate fi mai expus la stres; mențineți o umiditate constantă, dar fără a exagera cu udarea. Ulterior, lăsați solul sau substratul să se usuce ușor între două irigații, menținându-le mereu umede, dar fără bălți de apă. Se recomandă să nu udați plantele de sus, pentru a evita putrezirea florii.
Citește mai mult pe blogul JoyfloFertilizare
După ce plantele s-au acomodat corespunzător în noul loc de plantare, de la mijlocul primăverii până la sfârșitul verii, utilizați un îngrășământ lichid echilibrat, specific pentru plantele ornamentale cu flori, care trebuie aplicat pe sol sau pe substrat, diluat în apa de irigare, acordând atenție dozei și frecvenței aplicărilor, care nu trebuie să fie excesive, pentru a evita deteriorarea plantei.
Citește mai mult pe blogul JoyfloComestibilitate și toxicitate
Siguranță pentru animale
Anumite soiuri pot fi toxice pentru câini și pisici dacă sunt ingerate în doze mari.
Comestibilitate pentru om
Specie ornamentală, necomestibilă.
Toxicitate pentru om
Nu se cunosc efecte toxice în caz de ingestie; a se evita ingestia.
Sfatul expertului
Sfat
Nu exagerați cu irigarea, pentru a evita putrezirea rădăcinilor și îngălbenirea frunzelor.
Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.




