Luna Red F1

Hibiscus moscheutos

Ibiscus

Cunoscută și ca

Hibiscus palustris, Trandafir de mătase, Nătăi de mlaștină, Swamp-rose Mallow, Hibiscus rezistent la frig

Luna Red F1, fotografia 1

Clasificare științifică

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Malvaceae

Ordin

Malvales

Gen

Hibiscus

Specie

moscheutos

Informații principale

Descriere

Plantă perenă, semi-lemnoasă, cu frunze căzătoare, cu creștere viguroasă și port erect, care poate atinge o înălțime de până la 1,50 metri. Se caracterizează prin flori mari, reunite în inflorescențe cu coloană staminală proeminentă, cu o valoare ornamentală semnificativă și cu o gamă cromatică de nuanțe rafinate și luminoase, care se manifestă de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei, conferind un aspect spectaculos paturilor de flori și ghivecelor mari sau jardiniere, chiar și în combinație cu alte plante ornamentale. Ușor de cultivat, preferă expunerea în plin soare și soluri menținute umede, dar fără stagnări de apă; de asemenea, este tolerantă la climatul cald de vară.

Descrierea soiului

O plantă foarte atrăgătoare în perioada de vară datorită florilor sale foarte mari și colorate. Vegetația se usucă complet iarna și reapare apoi primăvara.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

Epitetul generic, Hibiscus, este un vechi nume grecesc folosit pentru a desemnaspecia Althaea, care aparține, la rândul ei, familiei Malvaceelor.

Sunt documentate proprietăți medicinale antioxidante și antiinflamatorii rezultate din utilizarea plantei.

Origine și răspândire

Originară din zonele umede și temperate, precum malurile râurilor sau câmpiile aluvionare, din Asia și dintr-o mare parte a Americii, de la Ontario și Massachusetts până la Ohio, Indiana, Alabama și Florida; a fost introdusă în Italia în secolul al XVI-lea și, în ultimele decenii, a făcut obiectul a numeroase încrucișări interspecifice care au dus la apariția unor soiuri cu flori mari și nuanțe strălucitoare și intense.

Caracteristici principale

Mărimea florii

O floaremare, caracteristică, cu o mare valoare ornamentală.

Frunză

Frunza are o lamă în formă de inimă.

Perioada de înflorire

Înflorirea spectaculoasă are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verii, pe o perioadă cuprinsă între 60 și 90 de zile, conferind culoare și eleganță pe o perioadă îndelungată.

Inflorescență

Inflorescență racemică sau ciorchine mare, cu coloană staminală proeminentă.

Culoarea frunzei

culoare uniformă, în perfect contrast cromatic cu nuanțele florilor.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 1 și 1,5 m, ceea ce îi conferă un rol central și atractiv în straturi de flori sau în ghivece mari, chiar și în combinație cu alte plante ornamentale.

Durată de viață

Plantă perenă, care își pierde partea aeriană în timpul iernii.

Unde se plantează

Înflorirea, îndelungată și spectaculoasă, o face ideală ca plantă ornamentală pentru paturi de flori și jardiniere de exterior

Tulpină

Tulpina este semilemnoasă, iar această varietate nu are spini.

Floare

Floarea are o formă simplă, de dimensiuni mari, cu corola rotunjită și petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe de tip racem sau ciorchine de dimensiuni mari. Înflorește de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verii, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 60 și 90 de zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.

Creștere

Creșterea este viguroasă, ceea ce permite obținerea unor rezultate de ansamblu compacte și elegante.

Port

Portul drept, care accentuează valoarea estetică a florilor.

Ramificare

Dezvoltă o ramificație medie, cu un raport echilibrat între frunziș și flori.

Condiții necesare

PH

pH-ul optim al solului variază de la ușor acid la neutru, cu valori cuprinse între 6,0 și 7,0.

Pregătirea solului

Pentru transplantarea în stratul de flori la sfârșitul primăverii, efectuați o afânare ușoară a solului, îndepărtând eventualele buruieni, pietrele mari și resturile de la culturile anterioare. Încorporați substanță organică pentru a îmbunătăți proprietățile fizico-chimice ale solului, apoi continuați prin sfărâmarea bulgărilor mai compacte și mai mari. În final, nivelați suprafața și pregătiți gropile de plantare la o densitate adecvată.

/pregătirea-solului-pentru-plantele-ornamentale/

Expunere la soare

O expunere în plin soare va asigura o înflorire excelentă.

Climă și temperatură ideală

Temperatura optimă se situează între 10 și 35 °C. Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 30 °C; se adaptează bine la climatele calde de vară, fiind necesar să se acorde atenție menținerii unei umidități constante a solului. Pentru zonele cu climă mai rece, se recomandă utilizarea unui strat de mulci pe sol pentru a ajuta planta în perioada de repaus invernal.

Utilizare

Plantă apreciată de tehnicieni, peisagiști și grădinari de toate nivelurile de experiență pentru înfloririle spectaculoase care îi conferă o valoare considerabilă în
domeniul ornamental exterior

Rezistență

Rezistență medie; cu câteva măsuri de îngrijire legate de expunere și irigare, planta va asigura performanțe excelente în ceea ce privește creșterea și înflorirea.

Sol

Preferă soluri de consistență medie, turbose, menținute constant umede, dar fără stagnări de apă, și cu un conținut adecvat de substanță organică; pentru cultivarea în ghivece și jardiniere se recomandă un substrat pentru plante de primăvară pe bază de turbă și perlit.

Nivel de dificultate

Ușor de cultivat și de întreținut, nivelul de efort necesar pentru îngrijire este redus.

Sfaturi de cultivare

Pentru o creștere viguroasă și o înflorire perfectă, se recomandă:
expunerea plantei la lumină maximă Durata zilei să fie de cel puțin 10 ore de lumină Menținerea unei fertilizări abundente în permanență, pentru a preveni îngălbenirea frunzelor.

Asocieri cu alte plante

Pentru a crea efecte de perspectivă și peisaje vizuale în stratul de flori, aceasta poate fi utilizată în combinație cu alte plante ornamentale, precum Canna indica, Iris, Lythrum salicaria și Lobelia cardinalis.

Îngrijire și sănătatea plantei

Plantare

La fel ca în cazul oricărei specii ornamentale de grădină, plantarea trebuie să se realizeze la o densitate adecvată, menită să asigure o vigoare maximă a creșterii, obținându-se astfel efecte finale proporționate și armonioase din punct de vedere vizual; prin urmare, se recomandă o densitate medie de plantare de 4 plante pe metru pătrat. Având în vedere înălțimea finală atinsă de unele soiuri, se recomandă utilizarea unor sisteme de susținere.

Tăiere

Îndepărtați toată vegetația uscată, tăind-o de la bază la începutul iernii.

Înmulțire

Înmulțirea se poate face din semințe sau prin butași apicali.

Udare

Se utilizează apă de ploaie sau, în alternativă, apă de la rețeaua de alimentare cu un pH subalcalin optim, fie manual, fie prin intermediul unui sistem de irigare. Imediat după transplantare, se udă în mod repetat pentru a menține solul umed, dar fără stagnări de apă. Ulterior, mențineți o umiditate constantă, prevenind atât perioadele de secetă, care provoacă căderea bobocilor, cât și acumulările de apă, care duc la putrezirea rădăcinilor.

/irigarea-plantelor-ornamentale/

Fertilizare

În perioada de vegetație, adăugați regulat în sol sau în substrat un îngrășământ lichid specific pentru plante cu flori, care trebuie diluat în apa de irigare conform dozelor și frecvențelor recomandate, așa cum este indicat pe eticheta produsului.

/fertilizarea-plantelor-ornamentale/

Comestibilitate și toxicitate

Siguranță pentru animale

Nu se cunosc efecte toxice în urma ingestiei; se recomandă evaluarea fiecărui caz în parte și consultarea medicului veterinar în cazul ingestiei.

Comestibilitate pentru om

Nu este comestibil.

Toxicitate pentru om

Nu se cunoaște toxicitatea; a se evita ingestia.

Sfatul expertului

Sfat

Planta își atinge potențialul maxim dacă este plantată în pământ, iar vigoarea ei crește de la an la an.

Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.