Surfinia Blue Vein
Petunia, Petunia de grădină
Petunia hibridă
Clasificare Științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familia
Solanaceae
Ordin
Solanales
Gen
Petunia
Specie
x hybrida
Informații principale
Descriere
Plantă erbacee ornamentală cu creștere viguroasă și port globulos sau semi-căzut, în funcție de soi. Florile elegante și colorate înfloresc din primăvară până la începutul sau mijlocul toamnei, reprezentând un punct de atracție care conferă un accent cromatic unic teraselor, balcoanelor sau pervazurilor, în cadrul coșurilor de flori, coșurilor suspendate, jardiniere și ghivece, chiar și în compoziții cu alte plante ornamentale.
Descrierea varietății
Surfinia a fost prima petunie înmulțită vegetativ (prin butași), schimbând complet în bine modul de cultivare al petuniilor. Este soiul cu portul cel mai viguros și căzut, atât în cultivarea în seră, cât și pe balcon. Are flori mari, iar lungimea coroanei căzătoare poate depăși 80-90 cm. Pe balcon. În cultivare, la 4 săptămâni după transplantare se adaptează foarte bine la temperaturi scăzute, apropiate de zero grade, crescând mai compactă și mai robustă, chiar dacă acest lucru prelungește ciclul de cultivare. Culoarea violetă este cea mai răspândită. Este o varietate care trebuie fertilizată bine, în medie mai mult decât alte culturi anuale de sezon, pentru a avea o creștere susținută cu coroană de frunze de culoare verde închis.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Epitetul „Petunia” provine de la „petum”, adică denumirea braziliană a tutunului, care aparține aceleiași familii botanice ca și petunia, în timp ce „hybrida” indică originea hibridă a multor soiuri.
Origine și răspândire
Aparținând familiei botanice Solanaceae, reprezentată de peste 100 de genuri de specii vegetale, dintre care unele au o importanță semnificativă atât ca culturi alimentare sau comerciale, precum cartoful, roșia, vânătă, ardeiul iute și tutunul de fumat, cât și ca plante ornamentale, precumNicotiana affinisșiCalibrachoa.
Obținută din încrucișări între specii sălbatice aparținând genului Petunia, printre care P. axillaris și P. integrifolia, originare din America de Sud, în special din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, care au fost importate în secolul al XIX-lea în Europa, unde au făcut obiectul unui proces atent de hibridizare început încă din a doua jumătate a secolului trecut și care a condus astăzi la o gamă vastă de soiuri rezistente și cu înflorire timpurie, care diferă între ele prin port, dimensiunea și nuanța culorilor florilor.
Caracteristici generale
Frunză
Frunza are o lamă lanceolată.
Culoarea frunzei
Nuanțe uni, în perfect echilibru cromatic cu culoarea florilor.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,2 și 0,8 m.
Durată de viață
Plantă cultivată în principal ca plantă anuală, având în vedere condițiile climatice locale.
Locuri recomandate pentru plantare
La fel ca mușcata, se numără printre plantele preferate pentru balcoane, terase, ghivece de exterior, jardiniere, coșuri suspendate, ghivece mari și jardiniere. Este ideală și în combinație cu alte specii ornamentale, pentru a crea grupuri colorate și armonioase.
Tulpină
Tulpina este erbacee, iar planta nu are spini.
Floare
Floarea are o formă simplă, de dimensiuni mari, cu corola în formă de clopoțel și petale de o singură culoare. Înflorește de la începutul primăverii până la începutul toamnei, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 170 și 200 de zile. Are note dulci, este ușor parfumată, cu un aromă delicată. Atrage albinele.
Creștere
Soi cu creștere viguroasă, ideal pentru realizarea unor aranjamente uniforme în ghivece și jardiniere.
Port
Are o creșterecăzută, ideală pentru a obține rezultate cu un aspect dens și bogat, vizibil proporționat.
Ramificare
Ramificația este medie și viguroasă, conferind plantei un aspect bine ramificat, bogat în frunze și flori.
Condiții necesare
pH
Necesită un pH al substratului sau al solului cuprins între o valoare minimă de 5,3 și una maximă de 6,0; în cazul petuniei, pH-ul nu ar trebui să depășească 6,0, pentru a nu afecta dezvoltarea întregii plante.
Pregătirea substratului
Pentru soiurile care pot fi cultivate și în straturi, înainte de transplantarea de primăvară, efectuați o afânare a solului la o adâncime de 20/30 cm, îndepărtând eventualele buruieni, resturile de la culturile anterioare și pietrele mari. Continuați prin îngroparea îngrășământului organic sau chimic cu eliberare lentă și procedați la sfărâmarea bulgărilor mai mari pentru a favoriza o distribuție mai bună a îngrășământului. În final, adăugați la suprafață substrat profesional pentru plante cu flori pe o grosime de aproximativ 5/10 cm și nivelați cu atenție.
Citește mai mult pe blogul Joyfloexpunere la soare
Potrivită pentru expuneri la semiumbră, umbră ușoară și soare puternic; lumina joacă un rol esențial, deoarece, la un nivel adecvat de lumină, planta înflorește abundent, cu condiția ca aportul de apă să fie proporțional cu nevoile sale, în special în perioada de vară.
Temperatură ideală
Temperatura ideală este cuprinsă între 16 și 22 °C. Temperatura biologică este cuprinsă între 4 și 32 °C.
Utilizare
Apreciată și utilizată pe scară largă în
domeniul amenajărilor ornamentale exterioare
Rezistență la frig
Se caracterizează printr-o rezistență ridicată, adaptându-se la condiții climatice care nu sunt întotdeauna tolerate de alte specii ornamentale.
Sol
Folosiți un substrat de înaltă calitate, special conceput pentru plantele ornamentale de primăvară, pe bază de turbă și perlit, ușor și cu o bună drenare.
În cazul în care se utilizează în straturi de flori, solul trebuie să fie de consistență medie și îmbogățit cu amendamente.
Întreținere
Ușorde cultivat, necesită un nivel de efort de gestionare, în ansamblu, mediu.
Sfaturi pentru cultivare
Pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare și o înflorire abundentă, este necesar să se țină seama de următoarele aspecte și condiții de cultivare:
În condiții de lumină insuficientă, plantele nu înfloresc Necesită fertilizare regulată și abundentă
Combinare cu alte plante
Se pot crea aranjamente cu nuanțe cromatice elegante și vii, combinând plante ornamentale de înălțimi diferite și cu nuanțe cromatice variate ale florilor și frunzelor, precum Euphorbia hypericifolia, Calibrachoa, Helichrysum petiolare, Lobelia erinus, Lobularia x hybrida, Pelargonium peltatum, Plectranthus coleoides, Verbena x hybrida, sau combinând diferite soiuri aparținând aceleiași specii.
Îngrijire și dăunători
Irigare
Folosiți apă de ploaie sau, în lipsa acesteia, apă de la rețeaua de alimentare, manual sau cu ajutorul unui sistem de irigare, având grijă să lăsați substratul sau solul să se usuce ușor între udări, menținând o umiditate constantă și moderată, evitând atât uscarea excesivă, cât și stagnarea apei. Se recomandă verificarea permanentă a solului înainte de a interveni; de asemenea, nu udați partea aeriană a plantei în după-amiaza târzie sau seara, pentru a preveni răspândirea bolilor plantelor.
Citește mai mult pe blogul JoyfloFertilizare
Fiind o plantă exigentă din punct de vedere nutrițional, necesită, în perioada de primăvară-vară, îngrijiri regulate și frecvente, prin adăugarea în substrat sau în sol a unui îngrășământ universal pentru plante cu flori, care trebuie aplicat sub formă lichidă, adică diluat în apa de udare.
Începeți fertilizarea după o perioadă adecvată de acomodare la noul loc de plantare.
Citește mai mult pe blogul JoyfloVideo
https://youtu.be/dXpAueIWCQk
Comestibilitate și toxicitate
Comestibilitate pentru consum
Nu este comestibil.
Sfatul expertului
Sfatul 1
Pentru ca Surfinia să atingă dimensiuni considerabile, la 20-25 de zile de la transplantare, trebuie să începeți să o fertilizați regulat, cel puțin de două ori pe săptămână, cu o doză de 1,5-2 g/l, reducând puțin frecvența în perioada cea mai caldă. De asemenea, o fertilizare lunară cu fier o ajută să aibă o vegetație verde foarte închisă la culoare și sănătoasă. În perioada de vară, necesarul de apă al plantelor Surfinia crește semnificativ din cauza căldurii și a întinderii coroanei, crescând riscul de uscare bruscă, care va determina îngălbenirea și uscarea frunzelor bazale. Când lungimea plantelor ajunge la 50-60 cm, se recomandă reducerea coroanei printr-o tăiere care să o scurteze cu 15-25 cm. (în general, de la o treime până la jumătate din lungime, dacă planta a suferit un stres hidric), astfel încât irigațiile să fie menținute la un nivel acceptabil. Acest lucru devine indispensabil pentru balcoanele expuse spre sud, în plin soare. Tăierea va ajuta, de asemenea, partea bazală mai veche, adesea lipsită de frunze, să-și reia vegetația și să reconstruiască partea superioară a cascadei de flori.
Fișă îngrijită de Maurizio Arbusti.




