Aloe

Clasă

Monocotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Asphodlaceae

Ordin

Asparagales

Gen

Aloe

Specie

adevărată

Descriere

Aloe vera, ale cărei denumiri alternative sunt Aloe barbadensis și Aloe vulgaris, este o specie perenă, cu frunze veșnic verzi, utilizată ca plantă de interior în zonele cu climă rece iarna.
Prezintă rozete terminale de frunze suculente, ascuțite, cu marginea zimțată, care îi conferă un rol de punct focal cu o mare valoare ornamentală.
Este apreciată și în domeniul cosmetic și farmaceutic. De câțiva ani, este cunoscută pentru proprietățile terapeutice ale extractelor din frunze, din care se obține un gel cu efecte hidratante, calmante și protectoare asupra pielii și a mucoaselor.

Curiozități și particularități

Frunzele de Aloe vera conțin în partea lor interioară (parenchim) o substanță gelatinoasă utilizată pe scară largă în industria cosmetică și farmaceutică datorită compoziției sale chimice, care îi conferă proprietăți curative și medicinale; utilizată la nivel local, pare să aibă o acțiune calmantă și hidratantă asupra pielii în cazul roșeții, mâncărimilor, inflamațiilor și rănilor.
Sucul de Aloe vera este utilizat ca supliment alimentar.
Utilizarea sa trebuie întotdeauna să se bazeze pe avizul unui medic.

Origine și răspândire

Specie originară din nordul Omanului, unde crește în biomul deșertic.

Frunză

Frunzele, veșnic verzi și dispuse în rozete, au lamina alungită, lanceolată, cu marginea dințată și spinoasă.

Culoarea frunzei

Nuanță uniformă, verde mat.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,5 și 1,1 m.

Durată de viață

Specie perenă, cu frunze veșnic verzi.

Unde se plantează

Datorită dimensiunilor pe care le atinge și formei sinuoase conferite de frunze, Aloe vera este recomandată ca plantă pentru ghivece, jardiniere, ghivece mari și jardiniere de interior.

Tulpină

Tulpina centrală estesemilemnoasă; soiul prezintă spini în formă de ace, distribuiți de-a lungul marginilor frunzelor.

Floare

Floarea are o formă simplă, de dimensiuni mici spre medii, cu corola tubulară. Se prezintă în inflorescențe de tip racem sau ciorchine de dimensiuni mari. Înflorește de la începutul verii până la sfârșitul verii.

Creștere

Plantă cu o creștere de intensitate medie.

Port

Dezvoltă un habitus vegetativ erect, caracterizat prin frunze alungite.

Ramificare

Plantă cu ramificațiemedie.

Pregătirea solului

Folosiți un substrat cu un pH cuprins între 6,0 și 7,0.

Expunere la soare

Potrivită pentru următoarele tipuri de expunere: expunere spre est/sud-est, sursă de lumină din interior, în exterior pe balcoane sau terase în zone temperate, în interior în sezonul rece. Evitați lumina directă a soarelui, dar asigurați o luminozitate filtrată optimă.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală se situează între 18 și 25 °C. Temperatura vitală se situează între 10 și 38 °C.

Nu tolerează frigul intens; temperatura minimă vitală se situează, în medie, între 5 și 10 °C.

Utilizare

Plantă cu o utilizare extrem de versatilă, este apreciată în:
Domeniul cosmetic Domeniul medicinal / fitoterapeutic Domeniul ornamental Domeniul ornamental de interior Amenajarea peisajului interior

Rezistență

De o rezistență medie.

Sol

Folosiți un substrat nou, special conceput pentru plante grase și suculente, care să asigure un drenaj optim al apei în exces, pentru a preveni stagnarea apei și, implicit, putrezirea rădăcinilor.

Nivel de dificultate

Este relativ ușor de cultivat, cu condiția să i se asigure îngrijirea corespunzătoare. Aloe vera nu suportă frigul și mutările frecvente.

Sfaturi de cultivare

Câteva indicații utile și specifice pentru a obține cea mai bună dezvoltare vegetativă a plantei dvs. de Aloe vera:
Fertilizare echilibrată Asigurați cel puțin 6 ore de lumină directă Preferă climatul cald și uscat Necesită puțin îngrășământ, dar aplicat regulat Evitați lumina solară directă în orele cele mai calde

Tăiere

Îndepărtați cu foarfeca cu lame ascuțite și curate eventualele frunze îngălbenite sau uscate.

Înmulțire

Înmulțirea vegetativă se realizează prin separarea lăstarilor care se formează la baza plantei adulte.

Udare

Aloe vera este o plantă xerofită care nu necesită udare abundentă și poate rezista la o secetă temporară.

Udați direct substratul, fără a exagera, pentru a nu provoca o stare de saturație hidrică cu stagnare a apei, care duce la putrezirea rădăcinilor. Verificați, chiar și prin atingere, nivelul de umiditate al solului înainte de a uda. În perioada de repaus vegetativ din timpul iernii, reduceți cantitatea de apă.

Fertilizare

Este o plantă puțin pretențioasă în ceea ce privește fertilizarea, prin urmare se poate fertiliza în perioada de creștere vegetativă, primăvara-vara, adăugând în substrat un îngrășământ lichid specific, care trebuie diluat în apa de udare, fără a exagera însă cu doza și frecvența.

Fertilizați pe un substrat care nu este uscat.

Sfat

Evitați să udați substratul, pentru a nu provoca stagnarea apei și a preveni putrezirea rădăcinilor. Asigurați o lumină filtrată optimă, ferită de lumina directă a soarelui în timpul orelor cele mai calde, pentru a evita arsurile foliare. Folosiți un ghiveci cu dimensiuni proporționale cu cele ale plantei dumneavoastră și care să fie greu, deoarece, pe măsură ce crește, Aloe vera tinde să devină grea și s-ar putea răsturna, rupându-și tulpina și frunzele.