Acero Palmato
Arțar palmat
Arțar japonez, Arțar de Japonia
Clasificare științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familie
Sapindaceae
Ordin
Sapindales
Gen
Acer
Specie
palmatum
Informații principale
Descriere
Arbore de talie medie, cu o înălțime de până la 10 metri, peren, cu frunze căzătoare. Apreciat în amenajările peisagistice și ornamentale în aer liber datorită portului său dezvoltat și coroanei elegante, cu frunze de nuanțe intense, care variază în funcție de cultivarul sau soiul cultivat. Se adaptează la diverse condiții pedoclimatice, inclusiv la cele din mediul urban. De asemenea, este foarte cultivat în arta bonsaiului, fiind o specie de mare efect datorită culorii pe care o capătă frunzele înainte de căderea sezonieră.
Descrierea soiului
Plantă din familia Aceraceae, arțarul palmat este cunoscut și sub denumirea de arțar japonez, deoarece de la acesta provin majoritatea soiurilor și varietăților de arțar japonez. Originară din Japonia, este o specie complexă și destul de variabilă în ceea ce privește forma și culoarea frunzelor. Are frunze de culoare roșie, verde sau pestrițe. Frunza are între 5 și 7 lobi dispuși în formă de palmă, lanceolați, uneori foarte ascuțiți și terminându-se cu un vârf subțire; marginile sunt zimțate sau dublu zimțate. Sunt arbori cu port erect, cu vârful rotunjit și coroană larg deschisă. Pot atinge chiar și 10–12 metri. Sunt foarte rezistenți, robusti și se adaptează la o mare varietate de condiții climatice și de cultivare. Arțarii japonezi cresc în diferite tipuri de sol și ajung la o altitudine de până la 1300 de metri. Există soiuri altoite care formează o coroană căzută. Utilizarea lor este în principal ornamentală, pentru grădini, terase, parcuri și jardiniere. Se pot cultiva atât în sol, cât și în ghivece de dimensiuni adecvate speciei și mărimii. De asemenea, este cultivat foarte des ca bonsai, care înseamnă, de fapt, „plantă în ghiveci”.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Acer palmatum joacă un rol primordial în arta bonsaiului, adică tehnica cultivării copacilor în miniatură, cu origini foarte vechi. Apărută în China și răspândită în Japonia, această artă capătă semnificații profunde care îmbină principii filosofice și spirituale, în căutarea unei simbioze între om și natură. Astăzi, datorită și schimburilor culturale și evenimentelor internaționale din acest domeniu, cultivarea bonsai-ului s-a dezvoltat în întreaga lume occidentală.
Origine și răspândire
Specie originară din China, Coreea și Japonia; astăzi este prezentă în Europa cu o gamă largă de soiuri și varietăți care diferă atât prin înălțimea atinsă, cât și prin dimensiunea și culoarea frunzelor.
Caracteristici principale
Frunză
Frunzele au lamina palmată, cu un număr de lobi care variază între 5 și 7, uneori ascuțiți și terminându-se cu un vârf subțire; marginea frunzei poate fi zimțată sau dublu zimțată.
Culoarea frunzei
Frunzele de o singură culoare capătă nuanțe vii și strălucitoare în perioada de toamnă, înainte de a cădea.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,4 și 1,5 m, în funcție de condițiile de cultivare și de soiul utilizat; în general, arțarul japonez este un copac de dimensiuni medii.
Durată de viață
Plantă perenă cu frunze căzătoare.
Unde se plantează
Potrivit pentru cultivare în ghivece mari și ghivece mici.
Tulpină
Trunchiul este lemnos, cu scoarță omogenă, de culoare gri sau maro, în funcție de soi.
Floare
Înflorește pe o perioadă cuprinsă între 10 și 15 zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.
Creștere
Arbore cu creștere compactă. Formarea coroanei este continuă în faza de tinerețe, cu ramuri semi-lemnoase, iar ulterior lignificarea este stabilă și păstrează morfologia inițială.
Port
Portul este erect, cu vârful rotunjit și coroana largă și deschisă; există soiuri destinate amenajării peisagistice, altoite astfel încât să formeze o coroană căzută.
Ramificare
Are o ramificație medie.
Condiții necesare
PH
La fel ca multe alte specii de foioase, arțarul japonez necesită un pH al solului sau al substratului cuprins între 6,0 și 7,0.
Pregătirea solului
Pentru cultivarea ca arbore: înainte de transplantarea de la sfârșitul iernii, alegeți locul cel mai potrivit, ținând cont de nevoile plantei, și săpați cu o lopată o groapă de plantare cu dimensiuni cu cel puțin o treime mai mari decât volumul rădăcinilor sau al bulgărului de pământ, îndepărtând eventualele buruieni și pietricele care ar putea împiedica plantarea. De asemenea, se recomandă să îngropați îngrășământ organic sau chimic și să adăugați substanță organică.
Expunere la soare
Potrivit pentru expuneri înpenumbră, umbră ușoară și soare puternic.
Pentru cultivarea ca bonsai, se recomandă expunerea la soare direct primăvara și toamna, iar vara în penumbră.
Climă și temperatură ideală
Temperatura ideală se situează între 5 și 30 °C pentru o creștere vegetativă corespunzătoare.
Utilizare
Apreciată pentru portul său și frunzișul său elegant ca plantă în:
Domeniul ornamental exterior Domeniul ornamental Domeniul ornamental de interior
Rezistență
Plantă cu rezistență medie. Ca bonsai, nu tolerează prea bine căldura excesivă, iar creșterea sa trebuie reglată și „menținută” cu mare atenție printr-o expunere corectă la lumină, prin umbrire, precum și prin fertilizare, irigare și tăiere adecvate.
Sol
Se adaptează la diferite condiții pedologice, însă solul ideal pentru o dezvoltare vegetativă corespunzătoare trebuie să fie îmbogățit, ușor și bine drenat.
Pentru cultivarea ca bonsai, alegeți un substrat specific pentru bonsai cu o bună capacitate de drenaj; eventual, se poate utiliza un amestec cu 30% componentă poroasă, 45% componentă argiloasă (akadama) și 25% substrat pe bază de turbă.
Nivel de dificultate
În ansamblu, cultivarea este relativ ușoară, necesitând un nivel mediu de efort de gestionare.
Sfaturi de cultivare
În continuare, câteva sfaturi și aspecte specifice de îngrijire pentru a obține o creștere vegetativă mai bună aspeciei Acer palmatum:
Tăieri corecte Evitați expunerea directă la soare în orele cele mai calde Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Necesită irigații abundente, dar fără stagnarea apei
Îngrijire și sănătatea plantei
Plantare
Pentru utilizarea ca arbore: alegeți exemplare sănătoase, fără semne de stres abiotic sau biotic. Stabiliți întotdeauna dinainte locul de plantare în funcție de condițiile de creștere necesare speciei, conform principiului „Planta potrivită la locul potrivit”. Transplantați planta tânără în pământ sau sol afânat și ușor, neînghețat, pentru a favoriza dezvoltarea rădăcinilor. Se recomandă așezarea bulgărului de pământ în groapa de plantare săpată anterior, menținându-l bine compactat în jurul rădăcinii și păstrând gâtul plantei deasupra suprafeței solului; în final, udați după plantare fără a provoca stagnarea apei.
Tăiere
Pentru cultivarea ca arbore: nu tăiați plantele tinere în primii ani după transplantare, indiferent dacă sunt cultivate în ghiveci sau în sol. Iarna, în perioada de repaus vegetativ, efectuați tăieri de formare corespunzătoare, în funcție de dimensiuni, forma dorită și amplitudinea coroanei. Folosiți tije de susținere pentru a ghida forma plantei și a susține ramurile mici și slabe. Tăierile indiscriminate ale trunchiului și ramurilor prin „tăierea la butuc”, pe lângă faptul că duc la o alterare a aspectului natural al plantei, determină o rezistență mai scăzută față de agenții biotici și abiotici, precum și un risc mai mare de prăbușire a întregului exemplar.
Pentru utilizarea ca bonsai: mențineți lăstarii scurți, tăind creșterea la 1 sau 2 muguri foliari pe tot parcursul sezonului vegetativ, în mod continuu, astfel încât planta să nu-și piardă forma. Iarna, reduceți ramurile, selectându-le astfel încât să lăsați aer între ele.
Înmulțire
Înmulțirea se realizează prin altoire și butași.
Schimbarea ghiveciului
Pentru cultivarea ca arbore: dacă este cultivat în ghiveci sau jardiniere, solul trebuie înlocuit la fiecare doi ani sau, cel puțin, completat cu sol proaspăt și îngrășăminte organice.
Pentru cultivarea ca bonsai: replantarea trebuie efectuată la fiecare 1 sau 2 ani înainte de trezirea completă a vegetației, la sfârșitul iernii sau începutul primăverii, iar în cazul plantelor mai mature, la fiecare 2 sau 3 ani.
Udare
Pentru cultivarea ca arbore: are nevoie de o irigare constantă, dar echilibrată, chiar și de mai multe ori pe săptămână dacă sezonul este foarte cald. Dacă este posibil, așezați planta în zone parțial umbrite, deoarece frunzele se pot deshidrata, dezvoltând vârfuri subțiri și ascuțite. De asemenea, mențineți substratul sau solul întotdeauna ușor umed, prevenind atât stagnarea apei sub coroană, cât și uscarea excesivă.
Pentru utilizarea ca bonsai: udați deasupra ghiveciului și sub coroană, lăsând solul să se usuce ușor între două udări succesive. Udați abundent pe tot parcursul sezonului vegetativ, reducând udarea începând din toamnă, când temperatura scade brusc. Dacă planta se află în aer liber pe timpul iernii, este preferabil să mențineți solul relativ uscat, pentru a reduce riscul de daune provocate de îngheț.
Fertilizare
Pentru cultivarea ca arbore: la transplantare, efectuați o fertilizare de fond, adăugând în sol îngrășământ organic sau chimic cu eliberare lentă, specific pentru plante ornamentale. După o înrădăcinare corespunzătoare în noul loc de plantare, dacă este cultivată ca plantă de grădină, trebuie fertilizată primăvara și la începutul verii cu îngrășământ complex și bogat în fier.
Pentru utilizarea ca bonsai: fertilizați în mod continuu în perioadele de vegetație, prin administrarea de îngrășăminte organice cu eliberare lentă, specifice pentru bonsai; prin irigațiile ulterioare, planta va avea la dispoziție elementele nutritive necesare. În fiecare lună, îndepărtați granulele de îngrășământ epuizate și înlocuiți-le cu altele noi. Vara reduceți dozele, iar începând cu toamna târzie, odată cu schimbarea anotimpului, modificați tipul de îngrășământ, utilizând unul specific cu un conținut mai scăzut de azot.
Comestibilitate și toxicitate
Comestibilitate pentru om
Nu este comestibil.
Sfatul expertului
Sfat
Atenție la udare, îngrijire puțin mai delicată. Udați abundent primăvara, vara și chiar și toamna, dacă este cald. Lăsați solul să se usuce puțin între două udări, cel puțin la suprafață. Evitați uscarea excesivă, mai ales dacă planta este ținută în aer liber și, în special, în prezența vântului, chiar și slab, care usucă rapid substratul. În acest caz, ar putea fi necesar să udați de mai multe ori pe zi dacă planta este așezată într-un ghiveci mic.
Fișă îngrijită de Alessandro Ventura.




