Zonice Foglia Scura Wine Rosè With Edge (spanish Wine Rose)
Pelargonium
Geranium zonal
Clasificare științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familie
Geraniaceae
Ordin
Geraniale
Gen
Pelargonium
Specie
zonal
Informații principale
Descriere
Pelargonium viguros, cu port erect sau semi-căzut, în funcție de soi, și coroană rotundă. Din primăvară până la jumătatea toamnei prezintă inflorescențe umbelate cu petale într-o gamă largă de culori, creând imagini colorate și atrăgătoare în ghivece și jardiniere, ceea ce îl face alegerea ideală pentru a înfrumuseța terase, balcoane și fațadele clădirilor. Prezintă o rezistență ridicată și nu necesită îngrijiri deosebite.
Descrierea soiului
Soi cu frunze de culoare închisă, compact și rezistent la căldură. Datorită compactității sale, se pretează la culturi mai dense decât media, fiind astfel mai profitabile. Împreună cu hibrizii interspecifici Sansone, care au frunze mai deschise la culoare, prezintă pe balcon o rezistență excelentă la căldură, la fel ca întreaga serie Zonice cu frunze închise la culoare (dark line).
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Termenul „Pelargonium” provine din cuvântul grecesc „pelargos”, adică „barză”, datorită formei semințelor sale, care seamănă cu ciocul acesteia, în timp ce epitetul specific „zonal” se referă la zonele sau dungile întunecate care caracterizează frunzele.
Origine și răspândire
Specie originară din aria de răspândire care se întinde de la Provincia Capului până la provincia de coastă KwaZulu-Natal din Africa de Sud, a fost introdusă în Europa în secolul al XVII-lea.
Clasificată inițial de C. Linneus ca aparținând genului Geranium, a fost apoi atribuită genului Pelargonium, distins oficial la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către botanistul L'Hèritier.
Denumită în mod obișnuit pelargoniu zonal, prezintă un număr mare de soiuri apreciate atât de cultivatori, cât și de amatori, datorită florilor cu nuanțe cromatice luminoase și ușurinței de întreținere.
Caracteristici principale
Frunză
Lamina frunzei este pentalobată și tomentoasă.
Culoarea frunzei
Frunza cu zone distincte conferă soiului o valoare ornamentală suplimentară.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,15 și 0,23 m, fiind ideală și pentru aranjamente mixte cu alte plante ornamentale.
Durată de viață
Specie perenă, dar cultivată în principal ca plantă anuală.
Unde se plantează
Fiind versatilă, este utilizată pe scară largă în diverse spații în aer liber, precumbalcoane, terase, ghivece de exterior, jardiniere și vasele de flori.
Tulpină
Tulpina este ierboasă, iar planta nu are spini.
Floare
Floarea are o formă semi-dublă, de dimensiuni medii, cu corolă dialipetală și petale de o singură culoare. Se prezintă în inflorescențe umbelate de dimensiuni medii. Înflorește de la începutul primăverii până la mijlocul toamnei, cu o perioadă de înflorire cuprinsă între 190 și 210 de zile.
Creștere
Soi cu creștere compactă, ideal pentru a obține efecte spectaculoase cu un număr moderat de plante.
Port
Poziția sa verticală permite utilizarea ei în diverse contexte, inclusiv în aranjamente alături de alte specii înflorite.
Ramificare
Se dezvoltă cu o ramificație medie, prezentând un raport echilibrat între frunziș și flori.
Condiții necesare
PH
Se dezvoltă bine în substraturi sau soluri cu pH ușor acid, în special cu valori cuprinse între 5,8 și 6,5.
Valorile sub 5,3 pot provoca un exces de mangan și fier, care se manifestă inițial la frunzele de la baza plantei prin cloroză și necroze punctiforme la marginile frunzelor.
Expunere la soare
Potrivită pentru expuneri înpenumbră, soare puternic, umbră ușoară.
Climă și temperatură ideală
Temperatura ideală se situează între 15 și 24 °C; se dezvoltă și înflorește bine în climatele temperate calde.Temperatura biologică se situează între 6 și 32 °C.
Utilizare
Datorită aspectului și nuanțelor cromatice ale inflorescențelor, această plantă este apreciată și utilizată pe scară largă în:
Domeniul ornamental exterior
Rezistență
Soi cu o rezistențămedie.
Sol
Pentru cultivarea în ghivece și jardiniere, se recomandă un substrat de bună calitate, special conceput pentru plantele de primăvară, cu o bună drenare, care să conțină turbă și perlit.
Nivel de dificultate
Soiușor de cultivat și de întreținut; gradul de dificultate legat de gestionarea culturii este, în ansamblu,scăzut.
Sfaturi de cultivare
Pentru a obține cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea și înflorirea, se recomandă următoarele măsuri de cultivare:
Evitați irigarea excesivă Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute
Asocieri cu alte plante
Se recomandă combinarea cu alte plante ornamentale precum Angelonia angustifolia, Brachyscome multifida,Euphorbia hypericifolia, Glechoma hederacea, Helichrysum petiolare, Heliotropium arborescens, Lobelia erinus, Lobularia xhybrida, Sanvitalia speciosa, Sutera diffusa, Plectranthus coleoides, Verbena x hybrida, Vinca.
ți o atenție deosebită la dispunerea plantelor în prealabil, conform unui plan de amenajare care să țină cont de înălțimea atinsă la maturitate, precum și de combinațiile cromatice în funcție de soiurile alese.
Îngrijire și sănătatea plantei
Înmulțire
Înmulțirea vegetativă se realizează prin butași.
Udare
Folosiți apă de ploaie sau, în lipsa acesteia, apă de la rețeaua de alimentare, prin udare manuală, cu sistem de picurare sau prin irigare subterană.
În primele etape după replantare, îngrijiți răsadul pentru a evita stresul în noul loc. Ulterior, lăsați substratul să se usuce ușor între două udări, prevenind atât uscarea excesivă, cât și stagnarea apei, aceasta din urmă fiind cauza apariției bolilor fungice și a putrezirii rădăcinilor, cu moartea ulterioară a întregii plante.
Se recomandă să nu se udă partea aeriană în după-amiaza târzie sau seara, pentru a preveni dezvoltarea fitopatologiilor.
Citește mai mult pe blogul JoyfloFertilizare
Planta necesită îngrășământ, dar trebuie să se acorde atenție exceselor, mai ales la începutul cultivării, care pot scădea pH-ul substratului.
În perioada de primăvară-vară, adăugați în substrat un îngrășământ lichid, care trebuie diluat în apa de udare, specific pentru plante ornamentale și care conține elementele nutritive necesare plantei; acestea, favorizând vegetația și apariția de noi flori, vor permite o creștere echilibrată între frunziș și inflorescențe.
Fertilizarea trebuie să fie regulată, dar nu excesivă. Fertilizarea insuficientă provoacă mai întâi decolorarea coroanei, iar apoi înroșirea frunzelor mai vechi.
Citește mai mult pe blogul JoyfloComestibilitate și toxicitate
Comestibilitate pentru om
Nu este comestibil.
Sfatul expertului
Sfat
Geraniul „Rosa con occhio” rezistă mai bine la căldură și la eventualele perioade de secetă care pot apărea pe balcon din neatenție. În acest caz, de fapt, frunzele bazale galbene apar mai rar; dacă totuși apar, capătă nuanțe roșiatice pe margini sau pe întreaga suprafață, mai puțin inestetice decât frunzele galbene ale geraniilor zonali tradiționali cu frunze deschise la culoare. Pentru a evita episoadele de uscăciune, o soluție interesantă este să-l plantați într-un strat de flori, unde își poate întinde rădăcinile în adâncime, de preferință lângă un copac care să-i ofere umbră în orele cele mai calde, făcând ca frumoasele flori bicolore, care contrastează cu frunza închisă la culoare, să reziste mai mult timp.
Fișă îngrijită de Maurizio Arbusti.




