Village Dark Red

Pelargonium zonale

Pelargonium

Cunoscută și ca

Geranium zonal

Village Dark Red, fotografia 1

Clasificare Științifică

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familia

Geraniaceae

Ordin

Geraniale

Gen

Pelargonium

Specie

zonal

Informații principale

Descriere

Pelargonium viguros, cu port erect sau semi-căzut, în funcție de soi, și coroană rotundă. Din primăvară până la jumătatea toamnei prezintă inflorescențe umbelate cu petale într-o gamă largă de culori, creând imagini colorate și atrăgătoare în ghivece și jardiniere, ceea ce îl face alegerea ideală pentru a înfrumuseța terase, balcoane și fațadele clădirilor. Prezintă o rezistență ridicată și nu necesită îngrijiri speciale.

Descrierea varietății

Soi mediu-timpuriu, cu coroană rotundă și uniformă. Uniformitatea între plantele din cultură este principala caracteristică a acestui soi, pe lângă robustețea sa. Soiul „Village Dark Red” poate completa gama de soiuri roșii din seria „Zonice Compact”, care prezintă aceleași caracteristici. Datorită nuanței sale roșii, este unul dintre cele mai utilizate soiuri pe pervazuri și terase.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

Termenul „Pelargonium” provine din cuvântul grecesc „pelargos”, adică „barză”, datorită formei semințelor sale, care seamănă cu ciocul acesteia, în timp ce epitetul specific „zonal” se referă la zonele sau dungile întunecate care caracterizează frunzele.

Origine și răspândire

Specie originară din aria de răspândire care se întinde de la Provincia Capului până la provincia de coastă KwaZulu-Natal din Africa de Sud, a fost introdusă în Europa în secolul al XVII-lea.

Clasificată inițial de C. Linneus ca aparținând genului Geranium, a fost apoi atribuită genului Pelargonium, distins oficial la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către botanistul L'Hèritier.

Denumită în mod obișnuit pelargoniu zonal, prezintă un număr mare de soiuri apreciate atât de cultivatori, cât și de amatori, datorită florilor cu nuanțe cromatice luminoase și ușurinței de întreținere.

Caracteristici generale

Frunză

Lamina frunzei este pentalobată și tomentoasă.

Culoarea frunzei

Frunza cu zone distincte conferă soiului o valoare ornamentală suplimentară.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,25 și 0,3 m, fiind ideală și pentru aranjamente mixte cu alte plante ornamentale.

Durată de viață

Specie perenă, dar cultivată în principal ca plantă anuală.

Locuri recomandate pentru plantare

Fiind versatilă, este utilizată pe scară largă în diverse spații în aer liber, precumbalcoane, terase, ghivece de exterior, jardiniere și jardiniere de dimensiuni mici.

Tulpină

Tulpina este ierboasă, iar planta nu are spini.

Floare

Floarea are o formă semi-dublă, de dimensiuni medii și petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe umbelate. Înflorește de la mijlocul primăverii până la mijlocul toamnei, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 200 și 230 de zile.

Creștere

Soi cu creștere de intensitate medie, ideal pentru a obține efecte spectaculoase cu un număr moderat de plante.

Port

Poziția sa verticală permite utilizarea ei în diverse contexte, inclusiv în aranjamente alături de alte specii înflorite.

Ramificare

Se dezvoltă cu o ramificație medie, prezentând un raport echilibrat între frunziș și flori.

Condiții necesare

pH

Se dezvoltă bine în substraturi sau soluri cu pH ușor acid, în special cu valori cuprinse între 5,8 și 6,5.

Valorile sub 5,3 pot provoca un exces de mangan și fier, care se manifestă începând cu frunzele de la baza plantei, prin cloroză și necroze punctiforme la marginile frunzelor.

expunere la soare

Potrivită pentru expuneri înpenumbră, umbră ușoară și soare puternic.

Temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 24 °C; crește și înflorește bine în climatele temperate calde.Temperatura biologică este cuprinsă între 6 și 32 °C.

Utilizare

Datorită aspectului și nuanțelor cromatice ale inflorescențelor, această plantă este apreciată și utilizată pe scară largă în:
Domeniul ornamental exterior

Rezistență la frig

Soi cu o rezistențămedie.

Sol

Pentru cultivarea în ghivece și jardiniere, se recomandă un substrat de bună calitate, special conceput pentru plantele de primăvară, cu o bună drenare, care să conțină turbă și perlit.

Întreținere

Soiușor de cultivat și de întreținut; gradul de dificultate legat de gestionarea culturii este, în ansamblu,scăzut.

Sfaturi pentru cultivare

Pentru a obține cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea și înflorirea, se recomandă următoarele măsuri de cultivare:
Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Vara, planta preferă locurile umbrite pentru a evita uscarea bruscă și temperaturile ridicate din după-amiaza

Combinare cu alte plante

Se recomandă combinarea cu alte plante ornamentale precum Angelonia angustifolia, Brachyscome multifida,Euphorbia hypericifolia, Glechoma hederacea, Helichrysum petiolare, Heliotropium arborescens, Lobelia erinus, Lobularia xhybrida, Sanvitalia speciosa, Sutera diffusa, Plectranthus coleoides, Verbena x hybrida, Vinca.

ți o atenție deosebită la dispunerea plantelor în prealabil, conform unui plan de amenajare care să țină cont de înălțimea atinsă la maturitate, precum și de combinațiile cromatice în funcție de soiurile alese.

Îngrijire și dăunători

Reproducție

Înmulțirea vegetativă se realizează prin butași.

Irigare

Folosiți apă de ploaie sau, în lipsa acesteia, apă de la rețeaua de alimentare, prin udare manuală, cu sistem de picurare sau prin irigare subterană.

În primele etape după replantare, îngrijiți răsadul pentru a evita stresul în noul loc. Ulterior, lăsați substratul să se usuce ușor între două udări, prevenind atât uscarea excesivă, cât și stagnarea apei, aceasta din urmă fiind cauza apariției bolilor fungice și a putrezirii rădăcinilor, cu moartea ulterioară a întregii plante.

Se recomandă să nu se udă partea aeriană în după-amiaza târzie sau seara, pentru a preveni dezvoltarea fitopatologiilor.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Fertilizare

Planta necesită îngrășământ, dar trebuie să se acorde atenție exceselor, mai ales la începutul cultivării, care pot scădea pH-ul substratului.

În perioada de primăvară-vară, adăugați în substrat un îngrășământ lichid, care trebuie diluat în apa de udare, specific pentru plante ornamentale și care conține elementele nutritive necesare plantei; acestea, favorizând vegetația și apariția de noi flori, vor permite o creștere echilibrată între frunziș și inflorescențe.

Fertilizarea trebuie să fie regulată, dar nu excesivă. Fertilizarea insuficientă provoacă mai întâi decolorarea coroanei, iar apoi înroșirea frunzelor mai vechi.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Comestibilitate și toxicitate

Comestibilitate pentru consum

Nu este comestibil.

Sfatul expertului

Sfatul 1

Geraniul zonal cu frunze închise la culoare este o plantă mai puțin pretențioasă în ceea ce privește fertilizarea decât soiurile mai răspândite cu frunze deschise la culoare; trebuie fertilizat, dar având grijă la excesele care se manifestă inițial prin menținerea solului mai umed și pentru o perioadă mai lungă, chiar și pe timp cald, ceea ce poate duce ulterior la putrezirea rădăcinilor. În schimb, fertilizarea insuficientă provoacă mai întâi decolorarea coroanei, urmată de înroșirea frunzelor mai vechi. Simptome similare apar în cazul unei expuneri puternice și bruște la soare sau al unei perioade de secetă bruscă în timpul verii.

Fișă îngrijită de Maurizio Arbusti.