Zamia
Zamia
Gemma din Zanzibar
Clasificare științifică
Clasă
Monocotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familie
Araceae
Ordin
Alismatales
Gen
Zamioculcas
Specie
zamiifolia
Informații principale
Descriere
Plantă perenă, veșnic verde, cu rizom, cu port erect, a cărei verticalitate este conferită de tulpinile purtătoare de frunze lucioase, groase și cu aspect ceros, care îi conferă o mare valoare ornamentală. Utilizată ca plantă de interior, este foarte ușor de cultivat și rezistă la secetă. Cu o creștere lentă, are două cicluri vegetative pe an, în care dezvoltă frunze noi, proces care se finalizează în aproximativ 3 luni.
Înflorirea, care are loc în anumite condiții de mediu și la planta adultă, se produce primăvara-începutul verii, prezentând o inflorescență formată dintr-un peduncul și o spatica.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Prezența frunzelor groase și cerate, precum și a pețiolurilor cu aspect cărnos și a rizomilor dezvoltați, permite plantei Zamioculcas să-și reducă transpirația și să acumuleze apă, rezistând astfel la secetă.
Poate fi folosit și ca frunză tăiată, detașând frunza și așezând-o într-un vas de sticlă cu doar 1 centimetru de apă.
Origine și răspândire
Specie originară din aria de răspândire care se întinde de la Kenya până în KwaZulu-Natal, unde crește în biomul tropical sezonier uscat. A fost descrisă pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea de Conrad Loddiges și de fiul său George, pepinieriști și botanici britanici specializați în importul de plante exotice. Începând cu anii ’90, Zamioculcas a cunoscut un mare succes în ceea ce privește cultivarea și vânzarea ca plantă de interior, datorită, printre altele, rezistenței sale la secetă și ușurinței întreținerii.
Caracteristici principale
Frunză
Frunza, veșnic verde, netedă și cu aspect ceros, esteimparipennată, formată din foliole eliptico-ovale sau lanceolate, cu nervuri evidente.
Culoarea frunzei
Suprafața frunzelor poate fi striată sau de o singură culoare, în funcție de soi. În general, Zamioculcas are frunze de un verde închis lucios pe partea superioară, în timp ce pe partea inferioară acestea au o nuanță de verde mai deschisă.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,2 și 0,9 m, în funcție de condițiile de cultivare. Deși Zamioculcas atinge o înălțime maximă, nu ocupă mult spațiu, deoarece creșterea sa este în principal verticală.
Durată de viață
Plantă perenă, cu frunze veșnic verzi.
Unde se plantează
Având în vedere cerințele climatice și dimensiunile pe care le atinge, este potrivită ca plantă de ghiveci, pentru jardiniere de interior și pentru pridvoare.
Tulpină
Tulpina este suculentă și are un port vertical.
Creștere
Plantă cu creștere compactă, perfectă pentru ghivece, inclusiv cele coloană sau în formă de paralelipiped, unde devine un punct focal cu o mare valoare ornamentală.
Port
Habitusul vegetativ este erect, verticalitatea fiind conferită de dezvoltarea segmentelor foliare.
Ramificare
Dezvoltă o ramificație medie.
Condiții necesare
PH
Necesită un pH ușor acid al substratului, cu valori optime cuprinse între 6,0 și 6,5.
Expunere la soare
Potrivită pentru următoarele tipuri de expunere: sursă de lumină din interior, penumbră, umbră.
Pentru o creștere vegetativă adecvată, se recomandă amplasarea plantei în zone luminoase din interior, dar ferite de lumina directă a soarelui, mai ales în timpul orelor cele mai calde; alternativ, poate fi amplasată în penumbră, dar fără a exagera cu udarea.
Climă și temperatură ideală
Se adaptează bine la climatul cald de vară. Temperatura ideală pentru o dezvoltare corespunzătoare se situează între 20 și 38 °C. Temperatura vitală este cuprinsă între 8 și 40 °C. Dacă temperatura scade sub valoarea minimă ideală, se recomandă reducerea irigațiilor, deoarece capacitatea plantei Zamioculcas de a rezista la temperaturi mai scăzute este corelată cu umiditatea substratului de cultivare.
Utilizare
Datorită capacității sale de a tolera seceta și expunerea la umbră, Zamia este o plantă cultivată pe scară largă și apreciată în:
Domeniul ornamental de interior
Rezistență
Se caracterizează prin rezistențasa deosebită. Foarte versatilă, se adaptează la diverse amplasări în spații interioare și necesită puțină îngrijire.
Sol
Folosiți un substrat nou și de înaltă calitate, special conceput pentru plante verzi de ghiveci, care să asigure un drenaj corespunzător al excesului de apă.
Nivel de dificultate
Faima și succesul plantei Zamioculcas ca plantă de interior se datorează și faptului că este ușor de cultivat și necesităpuțin efort pentru întreținere.
Sfaturi de cultivare
Câteva indicații specifice și utile privind cultivarea:
Evitați irigarea excesivă Evitați expunerea directă la soare în orele cele mai calde Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute
Asocieri cu alte plante
Se pretează atât ca plantă singulară, cât și în grupuri omogene, precum și în combinație, în ghivece de dimensiuni adecvate, cu alte specii de interior care au aceleași cerințe de cultivare, precum Dieffenbachia, Dracena și Pothos.
Îngrijire și sănătatea plantei
Înmulțire
Înmulțirea se realizează prin butași de frunze.
Schimbarea ghiveciului
Se efectuează replantarea atunci când dezvoltarea plantei, în special a rizomilor, depășește dimensiunea ghiveciului.
Folosiți un ghiveci puțin mai mare și un substrat nou, special pentru plante verzi de ghiveci.
Udare
Udați cu moderație direct substratul, evitând acumulările de apă. Cantitatea de apă necesară este direct proporțională cu condițiile climatice din fiecare anotimp: iarna, dacă temperaturile interioare scad, limitați udările, în timp ce în perioada cea mai caldă, în cazul umidității scăzute, pot fi utile pulverizări ușoare pe frunze, dar cu apă care să nu fie rece și fără calcar.
Este o plantă care tolerează lipsa apei; eventualele semne de stres cauzat de secetă se manifestă prin frunziș mat și cenușiu.
Fertilizare
În perioada de primăvară-vară, fertilizați umezind mai întâi substratul și adăugând un îngrășământ specific pentru plante verzi, care trebuie diluat în apa de irigare. Nu depășiți dozele și frecvența de aplicare.
Comestibilitate și toxicitate
Siguranță pentru animale
Planta este toxică în cazul ingerării. Provoacă iritații.
Comestibilitate pentru om
Nu este comestibil.
Toxicitate pentru om
Provoacă intoxicație în caz de înghițire.
Provoacă iritații externe, cum ar fi la ochi și pe piele: a se folosi mănuși în timpul manipulării.
Sfatul expertului
Sfat
Pentru o creștere bună, țineți planta în zone luminoase din casă. Pe de altă parte, o puteți ține și în zone întunecate și reci, cu condiția să nu o udați timp de câteva luni. Când are cu adevărat nevoie de apă, frunzele devin mate și cenușii.
Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.




