Lido Mix

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familia

Campanulaceae

Ordin

Asterales

Gen

Lobelia

Specie

erinus

Descriere

Plantă erbacee ornamentală cu port globulos și compact, ideală pentru a crea acoperiri dense, asemănătoare unor perne semisferice, cu înfloriri abundente care se întind pe parcursul a aproximativ trei sezoane, de la primăvară până la începutul-mijlocul toamnei, cu o abundență de flori în nuanțe strălucitoare, care conferă plantei rolul de punct focal în cadrul compozițiilor mixte cu alte plante ornamentale. Foarte versatilă și apreciată atât pentru decorarea straturilor de flori, cât și pentru înfrumusețarea teraselor sau balcoanelor în ghivece, jardiniere și coșuri de flori. Preferă temperaturile răcoroase de vară și solurile bine drenate, cu expunere de preferință la umbră parțială.

Video: Specii

https://youtu.be/RI-D3YgbHAk

Descrierea varietății

Soi extrem de precoce, care înflorește cu aproximativ 15 zile înaintea soiurilor standard. Se găsește la vânzare foarte devreme și poate înfrumuseța balcoanele la începutul primăverii, fără a se teme de revenirea frigului. La altitudine, peste 500 m, se dezvoltă optim chiar și în plin soare, în timp ce în câmpie nu suportă căldura intensă și, de aceea, trebuie amplasată la semiumbra sau la umbră (dar într-un loc luminos). În compozițiile cu alte plante, conferă o notă de albastru de neegalat și poate fi cultivată atât în ghivece, cât și în paturi de flori, alături de alte plante anuale cu flori, care nu sunt foarte viguroase, precum tagheta, alisso, impatiens walleriana și salvia splendens roșie.

Curiozități și particularități

Termenul generic „Lobelia” a fost atribuit de botanistul suedez Carl Linneaus în secolul al XVIII-lea, în onoarea lui Matthias de L'Obel, botanist și medic al regelui Iacob I al Angliei în secolul al XVI-lea, cunoscut și pentru faptul că a descris diferența dintre monocotiledonate și dicotiledonate.

Origine și răspândire

Originară din provincia Capului din Africa de Sud, unde crește spontan ca plantă perenă, a fost introdusă în Olanda în 1690, în Anglia în 1759 și în Statele Unite în 1867, pentru a se răspândi apoi, pe parcursul secolului al XIX-lea, în toată Europa, unde a fost apreciată în principal ca plantă ornamentală anuală pentru paturi de flori sau borduri și, ulterior, în secolul al XX-lea, și ca specie erbacee pentru jardiniere și jardiniere.

Dimensiune floare

Soi cu flori mici, care conferă eleganță și sinuozitate înfloririi spectaculoase.

Frunză

Frunza are o lamă lanceolată, liniară.

Perioada de înflorire

Se întinde de la mijlocul primăverii până la începutul toamnei pe o perioadă cuprinsă între 120 și 150 de zile; acest interval de timp extins ne permite să ne bucurăm de înflorirea sa timp de aproape trei sezoane, conferind o notă de culoare grădinilor și teraselor pentru o lungă perioadă de timp.

Inflorescență

Inflorescență racemică sau ciorchine.

Culoarea frunzei

Frunză de o singură culoare, în armonie cromatică cu culoarea florilor.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,1 și 0,18 m, fiind astfel potrivită ca plantă de primul sau al doilea nivel pentru aranjamente mixte în straturi de flori.

Durată de viață

Se cultivă ca plantă ornamentalăanuală.

Locuri recomandate pentru plantare

Reprezintă o soluție foarte interesantă, decorativă și versatilă, potrivită pentru diverse contexte, precum paturi de flori, balcoane, ghivece de exterior, borduri, jardiniere. În aceste spații, înflorirea sa iese în evidență în mod semnificativ și, în același timp, creează un mediu primitor pentru fluturi și alte insecte polenizatoare, contribuind la recrearea unei biodiversități din ce în ce mai căutate și apreciate în spațiile noastre în aer liber.

Tulpină

Tulpina este ierboasă, iaraceastă varietate nu are spini.

Floare

Floarea are o formă simplă, de dimensiuni mici, cu corola neregulată și petale de o singură culoare. Se prezintă în inflorescențe de tip racem sau ciorchine, de dimensiuni mici până la medii. Înflorește de la mijlocul primăverii până la începutul toamnei, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 120 și 150 de zile. Este atractivă pentru albine și bondari.

Creștere

Prezintă o creștere compactă, ideală pentru a fi plantată în grupuri omogene sau în combinație cu alte plante ornamentale, pentru a crea un „perna” înflorită foarte decorativă în stratul de flori sau în bordură.

Port

Soi cu port globulos și dens.

Ramificare

Tendința de ramificare este medie, cu un raport echilibrat între frunziș și flori, ceea ce conferă plantei un aspect decorativ și elegant.

pH

pH-ul ideal al solului pentru lobelia este acid sau subacid, situându-se între 5,2 și 5,8.

Pregătirea substratului

Înainte de transplantarea de primăvară în grădină, este necesar să se pregătească solul în așa fel încât să poată găzdui noile plante, asigurându-le o dezvoltare corespunzătoare. În acest scop, efectuați o săpare ușoară, îndepărtând eventualele buruieni și pietrele mari, apoi încorporați îngrășământ chimic sau organic cu eliberare lentă și sfărâmați bulgării mai mari. Pentru a îmbunătăți drenajul excesului de apă, realizați o strată ridicată prin ușoară modelare a solului; în final, adăugați la suprafață un substrat de calitate profesională, la o înălțime medie de 5/10 cm, și nivelați cu grijă.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

expunere la soare

Dă cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea și înflorirea dacă este expusă la semiumbra, umbră ușoară sau soare plin, dar la o altitudine de peste 300 m deasupra nivelului mării; se recomandă evitarea expunerii la lumina directă a soarelui în orele cele mai calde ale zilei.

Temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 12 și 20 °C; preferă climatele răcoroase în timpul verii.

Utilizare

Apreciată pentru perioadele îndelungate de înflorire, cu nuanțe cromatice strălucitoare, în:

Domeniul amenajărilor ornamentale exterioare Amenajarea peisajului

Rezistență la frig

Este o varietate cu un grad mediu de rezistență; respectând câteva indicații privind expunerea la soare și irigarea, se vor obține o creștere și o înflorire optime.

Sol

Pentru grădină și paturi de flori, oferă cele mai bune rezultate de creștere într-un sol de consistență medie, ușor și îmbogățit; pentru cultivarea în ghivece sau jardiniere, se recomandă un substrat pentru plante de primăvară pe bază de turbă și perlit.

Întreținere

Este relativ ușor de cultivat și întreținut, iar nivelul de efort necesar pentru îngrijirea sa este redus.

Sfaturi pentru cultivare

Pentru a asigura o dezvoltare adecvată a sistemului radicular și, în consecință, a celui aerian, urmată de o înflorire abundentă în primăvară și vară, prezentăm mai jos câteva indicații utile privind cultivarea:
Evitați expunerea directă la soare în orele cele mai calde Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Necesită irigații abundente, dar fără stagnarea apei

Combinare cu alte plante

Se recomandă în combinație cu alte specii ornamentale, precum Alyssum, Impatiens walleriana, Lobularia x hybrida, Lobularia maritima, Salvia splendens, Tagetes erecta și Tagetes patula.

Plantare

Pentru plantarea în straturi, se recomandă o densitate medie de32 de plante pe metru pătrat, pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare a fiecărui exemplar, obținându-se astfel compoziții bine proporționate și echilibrate din punct de vedere formal. De asemenea, se recomandă amplasarea plantei într-un strat înălțat, cu gâtul rădăcinii la suprafață, evitând comprimarea și îngroparea excesivă a bulgărului de pământ și udând imediat după plantare, de preferință dimineața.

Reproducție

Se poate înmulți prin semințe, având grijă ca solul să rămână umed, dar fără bălți de apă, pentru a favoriza apariția lăstarilor.

Transplantare

Utilizați un îngrășământ pentru plante ornamentale cu eliberare controlată, aplicându-l în doze și la intervale care să nu fie excesive, conform indicațiilor de pe etichetă.

Irigare

Folosiți apă de ploaie sau, în alternativă, apă de la rețeaua de alimentare, fie manual, fie prin intermediul unui sistem de irigare. La transplantare, îngrijiți răsadul, deoarece acesta este mai expus la stres în noul loc, menținând solul la un nivel constant de umiditate, dar evitând aporturile excesive de apă care pot provoca putrezirea rădăcinilor și moartea plantei. Ulterior, lăsați solul sau substratul să se usuce ușor între două udări, verificând întotdeauna nivelul de umiditate înainte de a interveni, pentru a preveni atât stagnarea dăunătoare a apei, cât și uscarea excesivă.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Fertilizare

În timpul pregătirii solului înainte de transplantare, efectuați o fertilizare de fond prin îngroparea îngrășământului organic sau chimic cu eliberare lentă.

Îngrășămintele recomandate pentru plantele ornamentale cu flori sunt, în general, potrivite pentru a asigura o dezvoltare adecvată și o înflorire abundentă pe tot parcursul sezonului de primăvară-vară; după ce plantele s-au aclimatizat corespunzător în noul loc de plantare, adăugați îngrășământul în sol sau în substrat sub formă lichidă, adică diluat în apa de irigare, fără a depăși dozele și frecvențele recomandate.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Sigur pentru animale

Poate fi toxică dacă este ingerată în anumite cantități.

Comestibilitate pentru consum

Nu este comestibil.

Toxicitate pentru om

Toxică.

Sfatul 1

Lobelia se adaptează mai bine la frig decât la căldură, așa că vara trebuie plantată în plin soare la altitudini de peste 400 de metri. În perioadele mai răcoroase, culoarea albastră a florilor se intensifică, devenind foarte strălucitoare, dar aveți grijă să moderați sau să nu exagerați cu udările, deoarece ar putea apărea mai ușor fenomene de asfixiere a rădăcinilor. Nu lăsați niciodată solul să se usuce prea mult pentru a evita uscarea părții bazale a plantei.