Majesty® Bicolor Cherry Red

Verbena x hybrida

Verbena hibridă

Cunoscută și ca

Verbena

Clasificare științifică

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Verbenaceae

Ordin

Lamiales

Gen

Verbena

Specie

x hybrida

Informații principale

Descriere

Hibrid interspecific cu port semi-căzut sau erect, în funcție de soi, și cu creștere compactă. Înflorirea abundentă creeazăperne de floriîn nuanțe strălucitoare, într-o gamă largă de culori cu diferite nuanțe, ceea ce face ca soiurile disponibile să fie potrivite pentru decorarea paturilor de flori, a bordurilor, precum și pentru jardiniere și ghivece, inclusiv cele suspendate, chiar și în combinație cu alte plante ornamentale.

Descrierea soiului

Plantă căzătoare, cu efect de acoperire, ideală pentru paturi de flori sau jardiniere în grădină, precum și pentru ghivece de balcon; oferă o gamă excelentă de culori și o înflorire de lungă durată, de la mijlocul primăverii până la sfârșitul verii, iar în zonele calde chiar până la sfârșitul toamnei.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

În antichitate, verbena era considerată o plantă magică și era folosită atât în cadrul ceremoniilor rituale și propițatorii, cât și în domeniul medical; celții, de exemplu, o foloseau ca remediu pentru calculii renali; și romanii o considerau sacră, după cum mărturisește Pliniu cel Bătrân în lucrarea sa „Naturalis Historia”; se pare că era folosită în special în timpul ceremoniilor religioase, iar numele său ar deriva din această utilizare, din latinescul „Verbenae”, adică „ramură sacră”. O legendă spune că verbena a fost folosită pentru a vindeca rănile lui Iisus răstignit.

Termenul „Verbena” ar putea deriva și din cuvântul celtic „Ferfaen”, adică „a alunga piatra”, având în vedere utilizarea sa în tratarea calculilor în antichitate.

Origine și răspândire

Genului Verbena îi aparțin specii originare în principal din America de Sud, Asia și Europa; hibrizii disponibili în prezent sunt rezultatul unei munci intense de selecție, începută la jumătatea secolului al XIX-lea, prin încrucișări între specii precum V. peruviana, V. phlogiflora, V. platensis și V. tweedieana.

Caracteristici principale

Mărimea florii

Fiecare floare are dimensiuni medii, conferind rafinament înfloririi abundente.

Frunză

Frunza are lamina palmată.

Perioada de înflorire

Înflorirea se întinde de la mijlocul primăverii până la începutul toamnei, pe o perioadă cuprinsă între 90 și 120 de zile, permițându-ne să admirăm nuanțele florilor sale pentru o lungă perioadă de timp.

Inflorescență

Inflorescență umbeliformă.

Culoarea frunzei

Nuanță cromatică uniformă.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,1 și 0,15 m, fiind ideală pentru a crea grupuri dense și bogate de culori.

Durată de viață

Adesea cultivată ca plantă sezonieră, în funcție de condițiile climatice existente.

Unde se plantează

Potrivită pentru a conferi culoare și eleganță straturilorde flori, balcoanelor, teraselor, coșurilor suspendate și ghivecelor

Tulpină

Tulpina este erbacee, iaraceastă varietate nu are spini.

Floare

Floarea are formă de margaretă, de dimensiuni medii, cu corola de culoare roz și petale cu nuanțe uniforme. Se prezintă în inflorescențe umbelate de dimensiuni medii. Înflorește de la mijlocul primăverii până la începutul toamnei, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 90 și 120 de zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.

Creștere

Are un port compact, ideal pentru a crea grupuri dense și colorate.

Port

Portul plantei este semi-căzut, ceea ce permite utilizarea ei și în aranjamente mixte cu alte specii ornamentale, cu un efect decorativ deosebit.

Ramificare

Soiul dezvoltă o ramificațieabundentă, care îi conferă o valoare ornamentală excelentă, cu pete colorate de flori în mijlocul unei vegetații dense și bogate.

Condiții necesare

PH

Intervalul optim de pH al solului sau al substratului, pentru a obține cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea și înflorirea, este ușor acid, cuprins între 5,5 și 6,5.

Pregătirea solului

Înainte de plantarea de primăvară în stratul de flori, efectuați o săpare la o adâncime de aproximativ 20 cm, îndepărtând buruienile, eventualele resturi de culturi anterioare și pietrele voluminoase; apoi, încorporați îngrășământ cu eliberare lentă în sol și spargeți, cu ajutorul unei sape, bulgării mai mari. Pentru a îmbunătăți drenajul excesului de apă, continuați prin realizarea unui strat înălțat prin ușoară modelare a solului; în final, adăugați un substrat de calitate profesională la suprafață pe o grosime de aproximativ 5/10 cm și nivelați cu atenție.

/pregătirea-solului-pentru-plantele-ornamentale/

Expunere la soare

Condițiile de expunere în care se dezvoltă cel mai bine sunt în penumbră și în plin soare

Climă și temperatură ideală

Temperatura biologică se situează între 2 și 40 °C. Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 20 °C, pentru o înflorire mai bună.

Utilizare

Datorită aspectului său și perioadei lungi de înflorire, este apreciată și utilizată pe scară largă ca plantă în
domeniul ornamental exterior

Rezistență

Esteconsiderată o plantă cu rezistență medie; respectând anumite condiții de cultivare legate de expunere și irigare, am putea obține rezultate excelente în ceea ce privește creșterea și înflorirea.

Sol

Preferă un sol de consistență medie, îmbogățit, destul de ușor și bine drenat. Pentru cultivarea în jardiniere și ghivece, se recomandă un substrat pentru plante de primăvară pe bază de turbă și perlit.

Nivel de dificultate

Ușor de cultivat, necesită un nivel redus de efort în ceea ce privește îngrijirea.

Sfaturi de cultivare

Pentru o dezvoltare corectă, se recomandă:
Să o scoateți afară când nu mai există riscul de îngheț

Asocieri cu alte plante

În funcție de soiul ales, verbena poate fi combinată cu alte plante ornamentale, precum Bidens ferulifolium, Coleus blumei, Calibrachoa, Lysimachia congestiflora, Lobularia maritima, Mecardonia x hybrida, Petunia x hybrida și Tagetes patula.

Îngrijire și sănătatea plantei

Plantare

Pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare a fiecărui exemplar în strat, se recomandă o densitate medie de 15 plante pe metru pătrat. Vă recomandăm să așezați fiecare răsad într-un strat ridicat, cu gâtul răsadului deasupra suprafeței solului, având grijă să nu deteriorați rădăcinile și evitând să îngropați complet bulgării de pământ, care trebuie să fie bine umezi; în final, udați imediat după plantare, de preferință dimineața.

Înmulțire

Poate fi înmulțită prin semințe sau prin butași apicali.

Udare

Se recomandă utilizarea apei de ploaie sau, în lipsa acesteia, a apei de la rețeaua de alimentare, la o temperatură care să nu fie excesiv de scăzută. Mențineți o umiditate constantă a solului sau a substratului, evitând atât perioadele de uscăciune, care pot provoca uscarea frunzelor, cât și irigațiile excesive, care pot duce la stagnarea apei, putrezirea rădăcinilor și îngălbenirea vegetației. De asemenea, se recomandă să nu se udă din partea de sus partea aeriană a plantei, pentru a preveni apariția bolilor fitopatologice și a putregaiului la flori.

/irigarea-plantelor-ornamentale/

Fertilizare

În timpul pregătirii solului, efectuați o fertilizare de fond cu îngrășământ organo-mineral cu eliberare lentă. În perioada de primăvară-vară, după o așezare corespunzătoare a plantei după transplantare, utilizați un îngrășământ lichid echilibrat, specific pentru plante ornamentale cu flori, care trebuie aplicat în sol sau în substrat în doze adecvate, conform indicațiilor de pe eticheta produsului.

/fertilizarea-plantelor-ornamentale/

Video despre îngrijire

https://youtu.be/euPanvCXY5M

Comestibilitate și toxicitate

Siguranță pentru animale

Nu se cunoaște toxicitatea în cazul ingestiei de către animalele de companie; se recomandă evaluarea fiecărui caz în parte.

Comestibilitate pentru om

Nu este comestibil.

Toxicitate pentru om

Nu se cunoaște toxicitatea; a se evita ingestia.

Sfatul expertului

Sfat

Evitați să lăsați plantele să se usuce dacă sunt expuse la soare direct, pentru a preveni infestările cu acarieni. Dacă sunt plantate în zone umbrite, înflorirea va fi slabă.

Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.