Rossa di Tropea F1

Clasă

Monocotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Amaryllidaceae

Ordin

Asparagales

Gen

Allium

Specie

cepa

Descriere

Allium cepa, cunoscută sub numele de ceapă, reprezintă, în cadrul genului botanic din care face parte, specia horticolă cea mai cultivată în scopuri agroalimentare de cel puțin 5000 de ani; plantă erbacee cu ciclu anual, prezintă o creștere determinată și un port erect. Având o rezistență medie-ridicată, preferă solurile fertile, fără stagnări de apă, putând fi cultivată și în asociație cu alte specii de legume. Partea comestibilă este reprezentată de bulb, cu un gust intens caracteristic, consumat gătit sau crud, ca condiment sau aliment, în prepararea a numeroase feluri de mâncare din întreaga lume.

Descrierea soiului

Soiul este de zi scurtă/intermediară, cu însămânțare toamnală, dar și la sfârșitul iernii, și recoltare primăvară. Soiul se distinge prin caracteristicile sale organoleptice extraordinare, în special printr-o dulceață pronunțată, și este unul dintre cele mai renumite și apreciate soiuri de către consumatori. Partea comestibilă se caracterizează printr-o colorare roșu-vin a învelișurilor și o formă rotunjită, asemănătoare unei titireze. Durata de păstrare este limitată. Plantă de vigoare medie, cu atașare fină a gâtului, cu ciclu de creștere precoce. Este destinată producției de ceapă verde sau de bulb, dar întotdeauna pentru piața produselor proaspete.

Curiozități și particularități

Utilizate pe scară largă în bucătărie, atât fierte, cât și crude, ceapele conțin apă, carbohidrați, fibre, minerale și vitamine; de asemenea, sunt adesea incluse în diete datorită conținutului lor redus de calorii.

În Evul Mediu, bulbii erau considerați la fel de valoroși ca monedele în schimburile comerciale și pentru plata muncii; de-a lungul secolelor, au fost și sunt încă folosiți în medicina populară ca antioxidanți și antiinflamatori pentru diverse afecțiuni, precum laringita, osteoporoza, arsurile și verucile.

Anumite soiuri sunt folosite și în scop ornamental, ca plante de grădină sau de ghiveci, datorită inflorescențelor caracteristice în formă de umbrelă, foarte apreciate de insectele polenizatoare, precum albinele și bondarii.

Origine și răspândire

Ceapa este una dintre cele mai vechi plante cultivate din lume, a cărei origine geografică nu este încă clar stabilită. Conform unor studii, domesticirea acesteia a avut loc probabil încă din anul 5000 î.Hr. în Asia de sud-vest sau centrală, unde ceapa era apreciată atât pentru aroma pe care o conferea preparatelor, cât și pentru durabilitatea bulbului în timpul depozitării și al schimburilor comerciale; alte cercetări descriu ceapa ca fiind originară din Iran, vestul Pakistanului și Asia Centrală. Există diverse documente care atestă utilizarea sa atât în civilizația egipteană, unde forma sferică și inelele concentrice ale bulbului erau considerate simboluri ale vieții veșnice, cât și în civilizația romană, după cum mărturisește Pliniu cel Bătrân. Alexandru cel Mare a permis răspândirea acesteia prin cuceririle sale care s-au extins asupra unor vaste zone din Mediterana; noi rute comerciale din Evul Mediu au adus ceapa în restul Europei, în timp ce primii coloniști europeni au introdus ceapa în America de Nord. Astăzi, ceapa este cultivată în întreaga lume, în special în zonele cu climă temperată.

Mărimea florii

În comparație cu alte soiuri, floarea are o dimensiunemedie.

Frunză

Lamina frunzei este alungită, cilindrică la bază.

Fruct

Bulbul are o formă alungită și nu conține semințe, având o lungime cuprinsă între 10 și 18 cm, o lățime între 5 și 8 cm și o greutate între 150 și 300 g, fiind caracterizat printr-o consistență fermă. Din punct de vedere senzorial, are un parfum intens și oferă un gust dulce, intens și zaharat, cu o notă proaspătă, delicată și plăcută, în timp ce aroma este intensă și pătrunzătoare. Culoarea este omogenă pe întreaga suprafață. Maturarea are loc în perioada cuprinsă între începutul și sfârșitul primăverii. Coaja nu este comestibilă. Calitatea se caracterizează printr-o dulceață pronunțată, iar soiul se distinge prin caracteristici organoleptice bune.

Perioada de înflorire

Înflorirea, care are loc la sfârșitul primăverii și începutul verii, îl interesează exclusiv pe cel care dorește să obțină semințe în vederea unei posibile înmulțiri ulterioare.

Inflorescență

Inflorescență umbeliformă.

Culoarea frunzei

Nuanță cromatică monocromă.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,4 și 0,6 m.

Durată de viață

Plantă anuală.

Unde se plantează

Specie destinată cultivării înpaturi de flori, în câmp deschis și în ghivece mari

Tulpină

Tulpina este erbacee, iaraceastă varietate nu are spini.

Floare

Floarea are o formă simplă, de dimensiuni medii, cu corola dialipetală și petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe umbelate de dimensiuni medii. Înflorește de la sfârșitul primăverii până la începutul verii. Atrage albinele și bondarii.

Creștere

Creșterea este determinată.

Port

Adoptă o ținută dreaptă.

Ramificare

Ramificația este, desigur, redusă.

PH

Pentru ceapă, pH-ul ideal al solului variază de la ușor acid la neutru, cuprins între 6,0 și 7,5.

Pregătirea solului

Înainte de transplantare, efectuați o săpare adâncă de aproximativ 20/30 cm, îndepărtând eventualele buruieni și resturile de la culturile anterioare, apoi aplicați o fertilizare de fond și, cu ajutorul unei sape, asigurați-vă că bulgării de pământ sunt sfărâmați. Pentru a asigura un drenaj corespunzător al excesului de apă, evitând astfel stagnarea dăunătoare a apei, continuați prin realizarea unui strat ridicat de 15–20 cm prin modelarea solului, în final, nivelați cu atenție suprafața cu o greblă, pregătind locurile pentru transplantare la o densitate adecvată.

Pe parcursul ciclului de cultivare, afânați primii 2/3 cm de sol prin plivire sau săpare pentru a îndepărta buruienile prezente și a sparge eventuala crustă de suprafață.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Expunere la soare

Potrivită pentru expuneri ferite de vânt , în plin soare sau la soare de după-amiază.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 25 °C.

Utilizare

Utilizată pe scară largă ca cultură horticolă în sectorul

agroalimentar

Rezistență

Prezintă o rezistență medie-ridicată, preferând climatele calde și uscate, precum și condiții pedologice fără stagnări de apă.

Sol

Condițiile pedologice ideale sunt reprezentate de un sol de consistență medie, adânc, bine drenat, îmbogățit și bogat în substanță organică; pentru o eventuală cultivare în ghivece, se recomandă un amestec de pământ specific pentru legume, care să conțină turbă blondă și brună.

Nivel de dificultate

Cultivarea esterelativ ușoară; dacă se asigură condiții adecvate de cultivare, se va obține un rezultat excelent din punct de vedere al producției.

Sfaturi de cultivare

În continuare, câteva măsuri agronomice, adaptate nevoilor soiului, pentru a asigura randamente ridicate:

Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă Plantă care se adaptează foarte bine la climatele reci de iarnă și care supraviețuiește chiar și în condiții de sol înghețat. Preferă climatul răcoros

Asociere

Se recomandă cultivarea în asocieri cu crescione, salată și ridiche.

Plantare

Pentru a obține o producție finală adecvată, este necesar să se asigure fiecărei plante spațiul necesar pentru a se dezvolta corespunzător din punct de vedere vegetativ, prevenind totodată apariția bolilor, în acest scop, în faza de transplantare se recomandă o densitate medie de 30 de plante pe metru pătrat, așezându-le pe un strat ridicat, cu gâtul rădăcinii deasupra suprafeței solului și asigurându-vă că rădăcinile sunt de culoare deschisă și nu sunt necrozate.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Tăiere

Dacă bulbii sunt destinați consumului în stare proaspătă, recoltarea poate avea loc încă din faza inițială de îngroșare a bulbului (ceapă verde) până la îngroșarea completă, în timp ce, dacă sunt destinați conservării, recoltarea trebuie efectuată atunci când tulpina se apleacă spre sol. Bulbii cu frunze trebuie dezrădăcinați, curățați și lăsați să se usuce la suprafața solului timp de cel puțin 3-5 zile, dacă vremea o permite.

Înmulțire

Înmulțirea se realizează prin însămânțare, în câmp liber sau în ghivece.

Schimbarea ghiveciului

Efectuați replantarea atunci când planta prezintă o creștere lentă și un sistem radicular slab dezvoltat, folosind un ghiveci mai mare cu un substrat adecvat.

Udare

Se utilizează apă de ploaie sau, alternativ, apă din canal sau din rețeaua de alimentare cu apă, cu un pH optim neutru, prin irigare manuală sau cu ajutorul unui sistem de irigare cu picurare, prin subirigare sau prin brazde, adică prin distribuirea apei în canale realizate între rânduri. În faza de transplantare, îngrijiți planta care, în noul loc, poate fi mai expusă la stres hidric, evitând perioadele de secetă și menținând o umiditate constantă, fără a exagera cu cantitățile furnizate. Ulterior, lăsați solul sau substratul să se usuce ușor între o irigare și următoarea; de asemenea, nu udați partea aeriană a plantei în după-amiaza târzie/seara, pentru a preveni răspândirea fitopatologiilor. Nevoile hidrice ale cepei sunt relativ reduse, dar este important să se satisfacă necesarul de apă al plantei, mai ales în perioada de vară. În cazul în care se utilizează un sistem de irigare cu bandă de picurare sau similar, acesta trebuie menținut la o distanță de cel puțin 10-15 cm de tulpină.

Pentru eventuala însămânțare, umeziți semințele pentru a permite germinarea; de asemenea, după ce le-ați îngropat complet și le-ați acoperit cu un strat de substrat și material inert, mențineți solul umed până la apariția lăstarului.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Fertilizare

În timpul pregătirii solului înainte de transplantare, efectuați o fertilizare de fond prin îngroparea îngrășământului organic sau chimic. Ulterior, adăugați în sol sau în substrat îngrășământ hidrosolubil specific pentru legume, care trebuie diluat în apa de irigare conform dozelor și frecvențelor recomandate, așa cum este indicat pe eticheta informativă a produsului achiziționat. În primele etape de creștere se recomandă utilizarea unui îngrășământ cu un conținut mai ridicat de azot, în timp ce în timpul îngroșării bulbului este indicat unul cu un conținut mai mare de fosfor și potasiu.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Video despre îngrijire

https://youtu.be/Ju2bweRZeCg

Siguranță pentru animale

Sulfoxidele conținute în ceapă, crudă sau gătită, pot provoca intoxicații la animalele de companie.

Comestibilitate pentru om

Bulb comestibil.

Toxicitate pentru om

În general, ceapa nu provoacă intoxicații în urma ingestiei la adulți; cu toate acestea, atunci când este tăiată, provoacă adesea iritații oculare și lăcrimare din cauza substanței lacrimogene, syn-propanetial-S-oxid, care, la contactul cu filmul lacrimal din globul ocular, se transformă în acid fosforic.

La unele persoane pot apărea reacții alergice în urma ingerării cepei, de obicei crude, precum astmul, dermatita de contact, mâncărimea intensă, rinoconjunctivita și transpirația; prin urmare, trebuie luat în considerare fiecare caz în parte.

Sfat

Având în vedere că specia/soiul prezintă o dezvoltare foliară redusă (lăsând astfel mult spațiu buruienilor), este extrem de importantă combaterea mecanică, manuală și chimică a buruienilor, dar și a dăunătorilor fungici și animali. Se subliniază în special influența negativă pe care o pot avea atacurile de Peronospora, de musca minatoare a prazului și de tripidul cepei, care trebuie combătute prin intervenții prompte, utilizând produse autorizate pentru această cultură. Se recomandă transplantarea răsadurilor tinere cu maximum 4-6 frunze adevărate. La momentul transplantării, rădăcinile trebuie să fi înfășurat suficient bulgărul de pământ și să aibă un aspect deschis la culoare, alb și fără semne de necroză. Transplantarea trebuie efectuată pe un pat de grădină bombat și ridicat la cel puțin 15-20 cm.