Haranita F1

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Cucurbitaceae

Ordin

Curcubitales

Gen

Cucurbita

Specie

pepo

Descriere

Plantă erbacee anuală care aparține, alături de pepene verde, pepene galben și dovleac, familiei botanice a Cucurbitaceelor. Cultivată dintotdeauna în câmp deschis/paturi de flori sau în seră ca plantă de grădină, inclusiv în grădinile casnice, este apreciată pentru fructele sale, a căror formă și nuanță cromatică variază în funcție de soi, utilizate în bucătărie pentru gustul lor delicat.

Ușor de cultivat, necesită un sol de consistență medie și o expunere la soare din plin.

Video despre specie

https://youtu.be/6wgB7qbtdLo

Descrierea soiului

Soi de dovlecel cu „coaja” deschisă la culoare. Fruct cilindric alungit, care se culege la aproximativ 20 cm, detașându-se ușor de floare. Plantă viguroasă, bine aerisită, ceea ce facilitează îngrijirea și recoltarea. Se pretează atât pentru cultivarea în câmp liber, cât și în seră, în toate perioadele anului, în funcție de zona de cultivare. Cultivarea nu este dificilă, deși trebuie să se țină cont de necesarul ridicat de apă și de îngrășăminte al plantei. Ciclul de cultivare este relativ scurt, dar este esențial să se asigure plantei o expunere la soare deplin. Se adaptează la diferite tipuri de sol.

Curiozități și particularități

Dovleceii sunt folosiți pe scară largă, crudi, fierți, prăjiți, la grătar sau umpluți, într-un număr mare de rețete gastronomice, precum omlete, parmigiana, plăcinte sărate, risotto sau ca garnitură pentru preparate pe bază de carne sau pește; unele soiuri ne oferă, de asemenea, flori delicioase, care pot fi folosite în bucătărie după îndepărtarea pistilului.

Cu un conținut caloric redus, dovleceii sunt bogați în fibre, minerale și antioxidanți, precum carotenoizi, vitaminele A și C.

Culegeti dovleceii atunci cand au atins stadiul potrivit de maturitate, nu prea mari si, pe cat posibil, cu floarea feminina inca atasata de fruct; de asemenea, este foarte important sa folositi numai dovlecei proaspati, cu coaja neteda si netedă, fara pete si fara gust amar.

Origine și răspândire

Specie originară din America Centrală și Mexic; în cursul secolului al XVI-lea a fost introdusă în Europa, ajungând și în Italia, unde au început deja primele încercări de selecție a unor noi soiuri.

Mărimea florii

Floarea acestei varietăți are dimensiuni medii.

Frunză

Frunza este lobată și tomentoasă, adică acoperită cu un puf mătăsos.

Fruct

Fructul are o formă alungită și nu conține semințe, având o lungime cuprinsă între 18 și 22 cm și o consistență solidă. Maturarea are loc de la sfârșitul primăverii până în vară. Are un miros slab, în timp ce gustul se caracterizează prin note erbacee și delicate, cu o savoare delicată în ansamblu. Coaja nu este comestibilă și are o culoare omogenă. Conform evaluării tehnice, este vorba de un soi cu caracteristici organoleptice excelente și cu multiple utilizări culinare, reprezentând unul dintre principalele soiuri cultivate.

Perioada de înflorire

Înflorirea excelentă se întinde de la mijlocul primăverii până la mijlocul verii, pe o perioadă cuprinsă între 40 și 60 de zile, de la mijlocul toamnei până la mijlocul iernii, pe o perioadă cuprinsă între 40 și 60 de zile.

Culoarea frunzei

Nuanță cromatică omogenă.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,6 și 1 m, în funcție de portul pe care îl dezvoltă.

Durată de viață

Plantă cu cicluanual.

Unde se plantează

Potrivită pentru cultivarea în paturi de flori și în câmp deschis.

Tulpină

Tulpina este ierboasă, iaraceastă varietate nu are spini.

Floare

Floarea are formă de clopoțel, este de dimensiuni medii și are petale de o singură culoare. Înflorește de la mijlocul primăverii până la mijlocul verii și de la mijlocul toamnei până la mijlocul iernii, perioadele de înflorire fiind cuprinse între 40 și 60 de zile. Atrage albinele și bondarii.

Creștere

Soiul prezintă o creșteredeterminată.

Port

Portul plantei, odată dezvoltat, este tufos.

Ramificare

Ramificația este, în ansamblu, medie.

PH

În timpul fazei de creștere, planta de dovlecel preferă un pH al solului care variază de la ușor acid la neutru, cuprins între 5,8 și 7,0; se recomandă să nu se depășească nivelul de neutralitate.

Pregătirea solului

Înainte de transplantarea de la începutul primăverii în câmp deschis, efectuați o săpare la o adâncime de 20/30 cm, îndepărtând eventualele buruieni, pietrele voluminoase și resturile de la culturile anterioare, apoi încorporați îngrășământul organic sau chimic și, cu ajutorul unei sape, spargeți bulgării mai compacti și mai mari pentru a îmbunătăți distribuția îngrășământului și a obține o textură mai afânată. Pentru a favoriza drenajul excesului de apă, prevenind astfel stagnările dăunătoare ale apei, continuați prin realizarea unui strat ridicat prin ușoara modelare a solului; în final, cu ajutorul unui greblă, nivelați cu grijă suprafața.

În timpul cultivării, este important să eliminați prompt eventualele buruieni din interiorul plantației prin săpare; alternativ, puteți efectua încă de la început un control prin utilizarea unei folii de mulcire.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Expunere la soare

Pentru o creștere vegetativă optimă, urmată de o producție abundentă, expuneți planta la soare, ferită de vânt, asigurându-i un aport adecvat de apă.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 28 °C; planta preferă un climat cald și umed; se recomandă să nu se efectueze transplantarea în aer liber până când nu mai există riscul de îngheț.

Utilizare

Cultivată dintotdeauna, la toate nivelurile de experiență profesională, și apreciată ca plantă cu utilizare
agroalimentar

Rezistență

Soiul prezintă o rezistență medie-ridicată, adaptându-se la diferite tipuri de sol, cu condiția ca acestea să fie bine drenate și expuse la soare.

Sol

Se adaptează bine la diferite condiții pedologice, însă solul ideal este unul de consistență medie sau argilos-nisipos, bine structurat și drenant, precum și bogat în substanță organică.

Nivel de dificultate

Cultivarea este ușoară, necesitând un nivel mediu de efort de gestionare; este important să se acorde atenție asigurării unei irigații și fertilizări adecvate, pentru a satisface prompt nevoile plantei.

Sfaturi de cultivare

Câteva recomandări agronomice menite să asigure cele mai bune rezultate în ceea ce privește producția:

Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă Așezați plantele în aer liber când nu mai există riscul de îngheț Preferă climatul cald și umed

Asociere

Printre posibilele asocieri de culturi, vă sugerăm cea cu salată sau ridiche.

Plantare

În faza de transplantare, este extrem de importantă o distanță corectă între plante, pentru a permite o creștere vegetativă adecvată, urmată de un nivel ridicat de producție; în acest scop, se recomandă o densitate medie de2 plante pe metru pătrat, ținând cont și de portul specific al soiului. Se recomandă, înainte de a trece la transplantare, umezirea substratului de turbă al bulgărului pentru a favoriza înrădăcinarea ulterioară, extragând cu grijă răsadul din recipient fără a deteriora rădăcinile, așezând-o pe un strat ridicat, cu gâtul rădăcinii deasupra suprafeței solului și udând imediat după plantare.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Tăiere

Efectuați o tăiere de recoltare curată, de obicei la fiecare 1-2 zile în perioada de vară, folosind unelte cu lame dezinfectate, pentru a preveni transmiterea eventualelor boli; se recomandă îndepărtarea primelor 3-5 fructe, pentru ca dezvoltarea plantei să fie echilibrată.

Înmulțire

Înmulțirea se realizează prin însămânțare în ghivece.

Udare

Nevoile de apă ale plantei de dovlecel sunt deosebit de mari, mai ales în perioada de vară. Se recomandă utilizarea apei de ploaie sau, în lipsa acesteia, a apei de la rețeaua de alimentare cu un pH subacid optim, fie manual, fie prin intermediul unui sistem de irigare. La transplantare, ajutați răsadul, care în noul loc de plantare poate fi mai sensibil la stres, printr-o primă irigare abundentă, dar fără stagnare excesivă a apei, urmată de irigări regulate. Ulterior, mențineți solul mereu umed, dar nu saturat, evitând apariția putregaiului radicular. De asemenea, se recomandă să nu udați din sus partea aeriană a plantei în după-amiaza târzie sau seara, pentru a preveni răspândirea bolilor vegetale.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Fertilizare

În faza de pregătire a solului înainte de transplantare, îngropați un îngrășământ organo-mineral pentru o fertilizare de fond, utilă pentru a asigura substanțele nutritive de care are nevoie răsadul în primele etape de creștere.

Pe parcursul ciclului de cultură, planta prezintă necesități nutriționale semnificative; pentru a obține o producție optimă, se recomandă, așadar, intervenția frecventă prin aplicarea în sol a unui îngrășământ specific pentru legume, solubil în apă, care trebuie diluat în apa de irigare conform dozelor adecvate. Dovlecelul este o plantă potasiofilă, adică are o nevoie ridicată de potasiu; de asemenea, trebuie să se acorde atenție asigurării unui aport adecvat de calciu, care joacă un rol important în diferitele etape de creștere.

Citește mai mult pe blogul Joyflo

Siguranță pentru animale

Nu se cunosc efecte toxice în cazul ingestiei de către câini și pisici; se recomandă analizarea fiecărui caz în parte și consultarea medicului veterinar înainte de o eventuală administrare.

Comestibilitate pentru om

Fruct comestibil.

Toxicitate pentru om

Dovleceii, dacă sunt culeși la gradul potrivit de maturitate, având o consistență fermă și un gust fără amărăciune, nu sunt toxici; se recomandă a se ține cont de fiecare caz în parte.

Sfat

Acordați cea mai mare atenție aspectelor sanitare legate de cultura în cauză. În special, monitorizați prezența eventualilor agenți patogeni și a bolilor precum oidioza, peronospora, sclerotinia și botrita, care pot provoca pagube considerabile din punct de vedere al producției. De asemenea, trebuie acordată atenție prezenței unor posibile insecte, cum ar fi afidele, care acționează ca vectori pentru posibila proliferare a virusurilor la care soiul este sensibil. Dacă se optează pentru cultivarea în seră în perioadele mai reci, cum ar fi toamna sau iarna, este suficient să se urmeze îngrijirile de cultură indicate pentru perioada de primăvară/vară, întrucât sera, fiind un mediu protejat, permite o gestionare mai bună a acestor operațiuni. Se elimină primele 3–5 fructe pentru a asigura și a favoriza o dezvoltare regulată a plantei. În cazul în care se decide udarea prin stropire, aceasta trebuie efectuată numai în prima parte a zilei.