Variegated Leaf

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Lamiaceae

Ordin

Lamiales

Gen

Plectranthus

Specie

coleoide

Descriere

Plantă erbacee originară din Africa de Sud, aparținând familieiLamiaceae, cunoscută și sub denumirea de „familia mentei”, care include plante ornamentale precum AgastacheșiColeus, precum și plante aromatice precum lavanda, melisa, menta și rozmarinul. Rezistentă la condiții aspre, compactă și cu port căzut, dezvoltă un frunziș decorativ pestriț care emană, așa cum sugerează și denumirea populară „planta de tămâie”, o aromă intensă care respinge insectele deranjante, precum țânțarii. Este potrivită pentru jardiniere, ghivece, coșuri și coșuri suspendate pentru terase, balcoane sau pervazuri, chiar și în compoziții cu specii ornamentale cu flori; în plus, portul său semi-târâtor permite utilizarea sa în paturi de flori, de preferință la umbră parțială.

Descrierea soiului

Plectranthusul, cunoscut mai bine sub numele de „tămâie”, datorită parfumului intens al frunzelor, este adesea folosit pe terase și pe pervazurile balcoanelor mici, ca plantă de aranjament împreună cu alte plante cu flori. Mai recent, se răspândește și utilizarea sa în paturi de flori ca plantă cu port semi-târâtor. Este o specie foarte rezistentă, care se poate adapta oriunde, de la soare la umbră, modificându-și forma coroanei în funcție de luminozitate și de orele de soare direct pe care le primește; foarte compactă (uneori prea mult), dură și deschisă la culoare în plin soare, cu ramificații lungi și mai flexibile în umbra densă. Nu are nevoi mari de apă și, prin urmare, este ușor de întreținut.

Curiozități și particularități

Numele genului, Plectranthus, provine din cuvintele grecești „plectron”, care înseamnă „pinten”, și „anthos”, adică „floare”, făcând referire la forma florilor unor specii din acest gen.

Frunzele speciei coleoides conțin substanțe chimice capabile să alunge țânțarii; în plus, unele varietăți sunt utilizate în medicina ayurvedică ca agenți antibacterieni și antiinflamatori.

Origine și răspândire

Genul Plectranthus cuprinde aproximativ 85 de specii anuale sau perene originare din Africa, Madagascar, Asia și Insulele Pacificului, adesea cultivate pentru frunzișul lor ornamental și atractiv. Specia coleoides este originară din estul Australiei și din Noua Zeelandă, fiind astăzi răspândită în toate zonele temperate.

Mărimea florii

Fiecare floare are dimensiuni medii, fiind grupate în inflorescențe de dimensiuni mai mari. Frunzișul este cel care conferă valoare ornamentală acestui soi, fiind o plantă cu frunze decorative.

Frunză

Frunza are o lamă ovală, acoperită cu un strat pufos, și un parfum intens, deoarece conține uleiuri esențiale care resping insectele deranjante, precum țânțarii.

Inflorescență

Inflorescență racemică sau ciorchine.

Culoarea frunzei

Frunzăpestriță, foarte decorativă.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,3 și 0,8 m, în funcție de portul pe care îl dezvoltă.

Durată de viață

Este cultivată în principal ca plantă anuală, deoarece, odată cu sosirea temperaturilor scăzute de iarnă, s-ar putea să nu reziste dacă este lăsată în aer liber fără protecție.

Unde se plantează

Apreciată atât de profesioniști, cât și de amatori, indiferent de nivelul de experiență, pentru a decora spații precum balcoane, terase, ghivece de exterior, jardiniere și jardiniere suspendate. Se pretează, de asemenea, pentru paturile de flori, unde capătă un port semi-târâtor.

Tulpină

Tulpina este erbacee, semi-lemnoasă; această varietate nu are spini.

Floare

Floarea are o formă simplă și o dimensiune medie, cu petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe de tip racem sau ciorchine de dimensiuni mici. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.

Creștere

Are o creștere de la medie la viguroasă.

Port

Are un port căzut, ideal pentru jardiniere, ghivece și balcoane; în stratul de flori este folosită ca plantă cu port semi-târâtor, foarte decorativă.

Ramificare

Ramificațiaabundentă conferă plantei un aspect bine ramificat, bogat în frunze.

PH

Preferă soluri și substraturi cu un pH ușor acid, cu valori cuprinse între 5,5 și 6,5.

Pregătirea solului

Înainte de transplantarea de primăvară în strat, în funcție de necesitățile termice ale plantei, efectuați o afânare superficială a solului, îndepărtând eventualele buruieni, pietre și pietricele voluminoase. Adăugați, de asemenea, un substrat de calitate profesională la suprafață, pe o grosime de aproximativ 5/10 cm, și nivelați cu grijă.

Expunere la soare

Se dezvoltă bine dacă este expusă la semiumbra, umbră luminată sau soare plin, dar la o altitudine de peste 300 m deasupra nivelului mării.

Climă și temperatură ideală

Temperatura biologică se situează între 4 și 32 °C.Temperatura ideală se situează între 20 și 24 °C; este potrivită pentru climatele temperate.

Utilizare

Datorită valorii ornamentale a frunzișului pestriț și a rezistenței sale, aceasta este utilizată în principal în

amenajări ornamentale exterioare Proiectarea peisajului exterior

Rezistență

Soi cu o rezistențăridicată la condițiile de mediu; nu are nevoie de cantități mari de apă.

Sol

Pentru cultivarea în ghivece, tăvi și jardiniere, se recomandă un substrat pentru plante de primăvară pe bază de turbă și perlit, ușor și cu o bună drenare. În stratul de flori, solul trebuie să aibă o textură medie sau să tindă spre nisipoasă, să fie îmbogățit cu amendament și să aibă un pH ușor acid.

Nivel de dificultate

Cultivarea este extrem de ușoară, iar nivelul de implicare în gestionare este, în ansamblu,redus.

Sfaturi de cultivare

Iată câteva indicații utile privind cultivarea, specifice acestui soi:

Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute

Asocieri cu alte plante

Datorită frunzișului său elegant, se potrivește perfect în aranjamente alături de alte plante ornamentale, precum Bidens ferulifolium, Calibrachoa, Ipomea x hybrida, Pelargonium peltatum, Pelargonium x hybrida și Pelargonium x hortorum.

Plantare

Pentru o eventuală plantare în strat, se recomandă o densitate medie de 13 plante pe metru pătrat, pentru a obține o dezvoltare echilibrată și, prin urmare, o compoziție bine proporționată. Vă sugerăm să așezați fiecare răsad pe o grădină înălțată, cu gâtul răsadului deasupra suprafeței solului, având grijă să nu deteriorați rădăcinile și evitând să îngropați complet bulgării de pământ, care trebuie să fie bine umezi; în final, udați imediat după plantare, de preferință dimineața.

Înmulțire

Prin butași.

Udare

Nu are nevoi mari de apă; udarea se poate face cu apă de ploaie sau, alternativ, cu apă de la rețeaua de alimentare sau din canal, având grijă ca solul sau substratul să se usuce ușor între diferitele udări, pentru a evita stagnarea apei, care poate provoca apariția bolilor fungice și a putregaiului radicular. De asemenea, se recomandă să nu se udă partea aeriană a plantei în după-amiaza târzie sau seara, pentru a preveni dezvoltarea bolilor fitopatologice.

Fertilizare

În perioada de primăvară-vară, după ce planta s-a acomodat corespunzător în noul loc de plantare, adăugați regulat în substrat sau în sol, la nivelul bazei plantei, un îngrășământ echilibrat indicat pentru plantele ornamentale, care trebuie aplicat sub formă lichidă, adică diluat în apa de irigare, fără a depăși frecvența și dozele recomandate.

Siguranță pentru animale

Nu se cunoaște toxicitatea pentru animalele de companie; a nu se administra.

Comestibilitate pentru om

Specie ornamentală, necomestibilă.

Toxicitate pentru om

Nu este otrăvitoare, dar se recomandă totuși evitarea ingestiei.

Sfat

De luminozitatea locului ales depind forma și culoarea coroanei. Se potrivește bine în aranjamente cu plante înflorite, precum begoniile, în zone umbrite unde ramificațiile devin mai lungi și căzute. În locurile mai luminoase poate fi așezată lângă mușcate, în special cele de tip iederă sau pariziene. În zonele situate la peste 300 de metri altitudine și în munți, dă cele mai bune rezultate în combinație cu orice tip de plantă cu flori, precum surfinia, toptunia, calibrachoa și mușcata pariziană.