Everest

Leontopodium alpinum

Floarea de munte

Cunoscută și ca

Leontopodium nivalesubsp.alpinum, Floarea de lână, Steaua alpină, Steaua Alpilor, Edelweiss

Clasificare științifică

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Asteraceae sau Compositae

Ordin

Asterales

Gen

Leontopodium

Specie

alpinum

Informații principale

Descriere

Cunoscută în mod obișnuit sub numele de floarea-alpină, este o plantă erbacee perenă, cu creștere redusă și port globulos; frunzele înguste sunt de culoare gri-verzui, în armonie cromatică cu capetele florilor de culoare alb-gălbuie, înconjurate de bractee albe și pufoase, care apar de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verii. Crește cel mai bine în condiții climatice răcoroase vara și în soluri bine drenate, fără acumulări de apă.

Descrierea soiului

Este o plantă fascinantă datorită florii sale în formă de stea, tipică zonelor montane. Vegetația sa nu este foarte impresionantă.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

Este floarea simbol a Alpilor și, în general, a mediului montan, unde a fost declarată specie protejată. Epitetul generic,Leontopodium, provine din limba greacă și înseamnă „picior de leu”, referindu-se la forma capetelor de flori, asemănătoare cu labele felinului, în timp ce termenul specific provine din habitatul natural al plantei, la fel ca și denumirea comună, „steaua alpină”. Din flori se obține un extract cu proprietăți antioxidante, utilizat pentru producerea de creme și săpunuri.

Origine și răspândire

Diverse studii au demonstrat că forma sălbatică, simbol al florii alpine caracteristice, este originară, la fel ca alte specii aparținând genului Leontopodium, din zonele montane aride ale platourilor deșertice din Asia Centrală, așa cum ar demonstra puful dens care acoperă planta, utilizat pentru a limita pierderea de apă prin transpirație și ca protecție împotriva razelor UV; răspândindu-se ulterior în Europa, unde astăzi crește spontan până la aproximativ 3000 m altitudine în Alpii italieni, francezi, elvețieni, austrieci și sloveni. Este o plantă alpină protejată, dar reprezintă, de asemenea, o specie cultivată de pepiniere specializate.

Caracteristici principale

Mărimea florii

Floarea este deosebit de mică, conferind eleganță și rafinament înfloririi, care, în ansamblu, este impresionantă.

Frunză

Frunză lanceolată.

Perioada de înflorire

Înflorirea se întinde de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verii, pe o perioadă cuprinsă între 90 și 120 de zile.

Culoarea frunzei

Nuanțe uni.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,15 și 0,2 m.

Durată de viață

Plantă perenă.

Unde se plantează

Datorită înfloririi excelente din timpul verii, se pretează foarte bine pentru a înfrumuseța spațiile verzi cu o valoare decorativă ridicată; este, de altfel, considerată o plantă tipică pentru paturi de flori, balcoane și jardiniere. Este ideală și în grădinile stâncoase. Este soluția ideală pentru compoziții compacte, la care pot fi asociate plante cu flori mai înalte.

Tulpină

Tulpina este erbacee, iar această varietate nu are spini.

Floare

Floarea are forma unei margarete, este de dimensiuni mici și are petale de o singură culoare. Înflorește de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verii, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 90 și 120 de zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.

Creștere

Prezintă o creștere compactă, ideală pentru aranjamente în straturi de flori alături de alte plante ornamentale de înălțimi diferite, în scopul de a crea efecte de perspectivă și de mișcare.

Port

Are o formă caracteristică sferică, cu un aspect final proporționat și stufos.

Ramificare

Se ramifică moderat, creând un efect decorativ interesant.

Condiții necesare

PH

pH-ul ideal al solului se situează între 5,0 și 7,0.

Pregătirea solului

Pentru plantarea de primăvară în stratul de flori, efectuați o afânare ușoară a solului, îndepărtând eventualele buruieni și pietrele mari, apoi sfărâmați bulgării mai mari și adăugați substrat de calitate profesională la suprafață, până la o înălțime medie de 5/10 cm; în final, nivelați cu grijă.

/pregătirea-solului-pentru-plantele-ornamentale/

Expunere la soare

O expunere lasoare direct sau la umbră parțială reprezintă condițiile de mediu optime pentru o dezvoltare vegetativă echilibrată și pentru o înflorire abundentă a acestei plante ornamentale, care are nevoie de multă lumină.

Climă și temperatură ideală

Se dezvoltă mai bine în condiții climatice răcoroase vara. Temperatura ideală este cuprinsă între 10 și 20 °C. Temperatura de supraviețuire este cuprinsă între -20 și 35 °C. În acest interval de temperatură, planta poate supraviețui, pentru ca apoi să-și reia creșterea vegetativă normală odată cu restabilirea condițiilor termice ideale.

Utilizare

Apreciată de cultivatori, grădinari și amatori pentru utilizarea în:

Domeniul ornamental

Rezistență

Prezintă o rezistență medie, adaptându-se la condiții climatice care nu sunt întotdeauna favorabile pentru alte specii ornamentale.

Sol

Oferă cele mai bune rezultate de creștere într-un sol de consistență medie, turbos și ușor, care să asigure un drenaj bun, evitând stagnarea apei, care provoacă putrezirea rădăcinilor.

Nivel de dificultate

Este relativ ușor de îngrijit și întreținut, iar nivelul de efort necesar pentru gestionarea sa este, în ansamblu, redus.

Sfaturi de cultivare

Pentru a obține rezultate optime în ceea ce privește creșterea și înflorirea, se recomandă:

Evitați irigarea excesivă Rețineți că , conform informațiilor succinte privind cultivarea, această plantă este ideală pentru paturile de flori din zonele cu ierni reci și rezistă foarte bine chiar și pe soluri înghețate; nu suportă excesul de îngrășăminte, mai ales în cazul stresului hidric.

Asocieri cu alte plante

Se potrivește în compoziții de flori alături de alte plante ornamentale, precum Arenaria montana, Armeria maritima și Campanula poscharskyana.

Îngrijire și sănătatea plantei

Plantare

Pentru a asigura o creștere echilibrată și un rezultat final bine proporționat, se recomandă o densitate medie de plantare în strat de 10 plante pe metru pătrat.

Înmulțire

Prin însămânțare sau prin divizarea tufei.

Udare

Se utilizează apă de ploaie sau, în alternativă, apă din canal cu un pH subacid optim, prin udare manuală sau prin intermediul unui sistem de irigare. La transplantare, protejați răsadul, deoarece, în noul loc de plantare, acesta este mai expus la stres. Aveți grijă să mențineți solul mereu umed, evitând însă în același timp stagnarea apei, care poate provoca putrezirea rădăcinilor. De asemenea, se recomandă prevenirea deficitului de apă, care poate provoca îngălbenirea frunzelor.

/irigarea-plantelor-ornamentale/

Fertilizare

După ce planta s-a acomodat corespunzător în noul loc de plantare, adăugați în sol, la baza plantei, un îngrășământ organic-mineral echilibrat, specific pentru plante ornamentale. În cazul cultivării în ghiveci, fertilizarea trebuie să se facă întotdeauna la baza plantei, cu îngrășământ organic-mineral. Planta nu suportă excesele de fertilizare, în special în cazul stresului hidric.

/fertilizarea-plantelor-ornamentale/

Comestibilitate și toxicitate

Siguranță pentru animale

Nu se cunoaște toxicitatea pentru animalele de companie; se recomandă evaluarea fiecărui caz în parte și consultarea medicului veterinar în caz de ingestie.

Comestibilitate pentru om

Nu este comestibil.

Toxicitate pentru om

Nu se cunosc efecte toxice în cazul ingestiei.

Sfatul expertului

Sfat

Nu plantați plantele în zone în care ar putea apărea bălți de apă; nu îi place să aibă apă la rădăcini.

Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.