Satureja Montana

Satureja montana

Cimbru de munte

Cunoscută și ca

Cerea, Iarbă de piper, Peperna, Cimbru de câmp, Cimbru de iarnă

Satureja Montana, fotografia 1

Clasificare Științifică

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familia

Lamiaceae sau Labiate

Ordin

Lamiales

Gen

Satureja

Specie

montană

Informații principale

Descriere

Plantă erbacee aromatică perenă, cu port tufos și ramificație abundentă. Datorită frunzelor cu aroma intensă caracteristică, are o utilizare versatilă, fiind folosită în diverse domenii, de la cel agroalimentar la cel medicinal și terapeutic. Poate fi cultivată în paturi de flori, ghivece, jardiniere sau în câmp deschis; prezintă o rezistență ridicată, tolerând căldura estivală uscată și frigul iernatic în soluri fără stagnări de apă. Înflorirea estivală, cu tipicele inflorescențe terminale, îi conferă o valoare ornamentală suplimentară.

Descrierea varietății

Este o plantă ușor de cultivat și cu o mare capacitate de adaptare la diverse condiții pedoclimatice. În prima parte a verii se poate observa și înflorirea plantei. Este foarte apreciată atât pentru aromă, cât și pentru gustul său. Se adaptează chiar și la medii deosebit de aride și nu se teme de temperaturile scăzute și rigide. Cultura, dacă se respectă corect diferitele îngrijiri necesare, poate dura chiar și 5-6 ani. Prezintă diverse proprietăți terapeutice și, din aceste motive, are diverse utilizări din punct de vedere medicinal și în industria băuturilor alcoolice. Cimbru nu tinde să crească excesiv în înălțime și are un port tipic tufos.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

Frunzele de santoreggia sunt utilizate pe scară largă nu doar în domeniul culinar, pentru a conferi o notă de gust intens preparatelor pe bază de carne și pește sau pentru a aromatiza mezelurile în timpul procesului de preparare, ci și în domeniul fitoterapiei, deoarece uleiul extras, cu proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene, este folosit pentru tratarea problemelor pielii, precum acneea, eczemele, infecțiile fungice, cicatricile și arsurile.

Origine și răspândire

Specie originară din zonele montane din sudul Europei și din Africa de Nord; folosită de romani, care au răspândit-o în toată Europa, pentru a aroma mâncărurile și băuturile.

Caracteristici generale

Dimensiune floare

Flora are, luată individual, dimensiuni medii.

Frunză

Frunza are o formă de lamina.

Fructe

Frunza nu conține semințe și are o greutate de: G, cu o consistență medie. Coaja nu este comestibilă, iar culoarea este omogenă. Din punct de vedere senzorial, aroma este intensă, gustul puternic, iar savoarea delicată. Maturarea are loc pe tot parcursul anului. Soiul se caracterizează prin proprietăți organoleptice bune și prezintă, în ansamblu, un aspect calitativ de bună calitate.

Perioada de înflorire

Înflorește de la începutul verii până la mijlocul verii, pe o perioadă cuprinsă între 40 și 70 de zile.

Inflorescență

Inflorescență terminală.

Culoarea frunzei

Frunza are o singură culoare.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,3 și 0,6 m; este ideală și pentru aranjamente în straturi de flori, alături de alte specii aromatice.

Durată de viață

Plantă perenă.

Locuri recomandate pentru plantare

Având o utilizare extrem de versatilă, este cultivată ca plantă pentru paturi de flori, balcoane, ghivece, ghivece mari, câmp deschis, terase și jardiniere de exterior

Tulpină

Tulpina este semilemnoasă, iar această varietate nu are spini.

Floare

Floarea are dimensiuni medii și petale de o singură culoare. Se prezintă sub formă de inflorescențe de dimensiuni medii. Înflorește de la începutul verii până la mijlocul verii, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 40 și 70 de zile. Atrage albinele.

Creștere

Soi cu creștere de intensitate medie.

Port

Planta are aspectul tipic de tufiș.

Ramificare

Ramificația abundentă îi conferă un aspect bine aranjat, cu o densitate ridicată a frunzișului.

Condiții necesare

pH

Se dezvoltă bine pe un sol cu un pH care variază de la ușor acid la alcalin, cuprins între 6,5 și 8,5.

Pregătirea substratului

Înainte de transplantare, la începutul primăverii sau la sfârșitul iernii, efectuați o săpare la o adâncime de 20/30 cm, îndepărtând eventualele buruieni, pietrele mari și resturile de la culturile anterioare; continuați cu îngroparea îngrășământului organic sau chimic, care va furniza substanțele nutritive necesare în primele etape de dezvoltare a plantei, apoi, cu ajutorul unei sape, spargeți bulgării mai compacti și mai mari pentru a favoriza o distribuție mai bună a îngrășământului. Pentru a îmbunătăți drenajul excesului de apă, prevenind astfel stagnările dăunătoare ale apei, continuați prin realizarea unui strat ridicat prin ușoara ridicare a solului, iar la final nivelați cu grijă suprafața.

În perioada vegetativă, vă recomandăm să lucrați primii 2/3 cm de sol cu sapa pentru a elimina buruienile din jurul culturii și a sparge eventuala crustă de suprafață.

/pregătirea-solului-pentru-grădină/

expunere la soare

Așezați planta în plin soare, în lumina soarelui de după-amiază, pentru a obține cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea vegetativă și productivitatea finală.

Temperatură ideală

Temperatura ideală se situează între 20 și 30 °C; se adaptează și la medii deosebit de aride și tolerează, de asemenea, temperaturile scăzute și aspre ale iernii.

Utilizare

Datorită proprietăților frunzelor sale, este utilizat pe scară largă în diverse sectoare, precum:
Agroalimentar Domeniul medicinal / fitoterapeutic Plante aromatice

Rezistență la frig

Soi cu o rezistență medie-ridicată, care se adaptează la diverse condiții pedoclimatice și tolerează perioadele de secetă relativă.

Sol

Se adaptează la diverse condiții pedologice; în general, solul ideal este unul de consistență medie și bine drenat. Pentru cultivarea în ghivece sau jardiniere, se recomandă un amestec de pământ pentru legume care să conțină turbă blondă și brună.

Întreținere

Cultivarea este relativ ușoară, iar nivelul de efort necesar pentru a obține cele mai bune rezultate în ceea ce privește creșterea vegetativă esteredus, cu condiția să se acorde atenție efectuării corecte a îngrijirilor necesare.

Sfaturi pentru cultivare

Iată câteva recomandări privind cultivarea, pentru a asigura plantei o creștere cât mai viguroasă:

Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute

Asociere

Se recomandă cultivarea în asociație cu fasolea verde.

Îngrijire și dăunători

Plantare

La momentul transplantării, respectați o distanță adecvată între plante pentru a asigura un spațiu corespunzător între fiecare exemplar, permițând astfel atingerea unei vigorii optime de creștere; în acest scop, se recomandă o densitate medie de 7 plante pe metru pătrat. Vă sugerăm să așezați fiecare răsad pe un strat ridicat, cu vârful vegetativ deasupra suprafeței solului, având grijă să nu deteriorați rădăcinile și evitând să îngropați complet bulgării de pământ, care trebuie să fie bine umezi; în final, udați imediat după plantare, de preferință în timpul dimineții.

/plantare-grădină/

tăiere

Îndepărtați ramurile uscate sau deteriorate și efectuați tăierea de recoltare cu o tăietură precisă la înălțimea dorită.

Reproducție

Înmulțirea se poate face prin semințe, prin butași sau prin divizarea tufei.

Transplantare

Efectuați replantarea în primăvară într-un ghiveci mai mare dacă planta prezintă o creștere întârziată și rădăcinile au înconjurat complet substratul.

Irigare

Se utilizează apă de ploaie sau, în mod alternativ, apă de la rețeaua de alimentare sau din canal, cu un pH subalcalin optim, prin irigare manuală sau cu ajutorul unui sistem de irigare prin aspersie, prin picurare sau prin subirigare. În faza de transplantare, îngrijiți răsadul pentru a-i asigura o înrădăcinare corectă în noul loc, fără a exagera însă cu aportul de apă. Ulterior, fiind o plantă cu necesități reduse de apă, lăsați solul să se usuce ușor între o irigare și următoarea, menținându-l ușor umed, dar prevenind uscarea excesivă și stagnarea apei. Se recomandă să nu udați partea aeriană a plantei în după-amiaza târzie sau seara; de asemenea, udați după fiecare cosire pentru a favoriza reînnoirea vegetației și a asigura o continuitate a producției pentru perioadele următoare. Acordați o atenție sporită în perioada de vară, deoarece este mai caldă și mai secetoasă.

În cazul însămânțării, se recomandă, după ce ați îngropat complet sămânța și ați acoperit-o cu substrat și țesătură nețesută, să mențineți solul umed până la apariția lăstarului.

/irigarea-grădinii/

Fertilizare

În faza premergătoare transplantării, încorporați în sol un îngrășământ organo-mineral pentru o fertilizare de fond, menită să asigure substanțele nutritive de care are nevoie răsadul în primele etape de creștere. Ulterior, adăugați în sol sau în substrat un îngrășământ specific pentru legume, solubil în apă, care trebuie diluat în apă și distribuit prin fertirigare, în funcție de necesitățile plantei, fără a depăși dozele recomandate.

/fertilizarea-grădinii-de-legume/

Comestibilitate și toxicitate

Sigur pentru animale

Nu se cunoaște toxicitatea pentru animalele de companie; se recomandă evaluarea fiecărui caz în parte.

Comestibilitate pentru consum

Specii cu frunze comestibile.

Toxicitate pentru om

Nu se cunoaște toxicitatea; se recomandă evitarea ingestiei în doze excesive și luarea în considerare a fiecărui caz în parte.

Sfatul expertului

Sfatul 1

Se recomandă să nu se exagereze cu irigațiile, întrucât este vorba de o specie cu necesități reduse de apă; dacă este necesar, trebuie să se acorde atenție unei udări corespunzătoare, mai ales în perioada de pre-înflorire.

Fișă îngrijită de Giancarlo Babbo.