Coriandolo O Prezzemolo Cinese - Microcarpum
Coriandru, pătrunjel chinezesc
Cilantro, coriandru comun, iarbă de cimicina
Clasificare științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familie
Apiaceae sau Umbelliferae
Ordin
Apiales
Gen
Coriandrum
Specie
sativum
Informații principale
Descriere
Plantă erbacee anuală apreciată pentru frunze, fructe și semințe, utilizate în gastronomie, precum și pentru proprietățile sale medicinale. Ușor de cultivat, este rezistentă la căldură și la secetă; poate fi cultivată în aer liber în perioada primăvară-vară, atât în câmp liber, cât și în ghiveci, preferând expunerea la soare direct.
Descrierea soiului
Coriandrul este o plantă care, în unele cazuri, crește chiar și în sălbăticie; preferă mediile calde și uscate, deși în mediile reci și la altitudini mai mari reușește să dezvolte proprietăți calitative interesante. Utilizarea sa nu se limitează la sectorul agroalimentar, ci este foarte folosit pentru a da savoare diverselor preparate, datorită gustului său caracteristic, și este folosit și în medicina populară, deoarece consumul de coriandru conferă diverse beneficii. Poate fi cultivat nu numai în câmp deschis, ci și în ghiveci; este esențial să se asigure lumina solară plantei, pentru ca aceasta să se poată dezvolta fără probleme. Nevoile de apă și nutrienți sunt într-adevăr foarte reduse, ceea ce permite cultivatorului să îngrijească planta fără mari dificultăți. Înflorirea se manifestă printr-o inflorescență umbeliformă, vizibilă în prima jumătate a verii. Dacă este cultivat corect, coriandrul asigură cultivatorului randamente finale excelente și o calitate satisfăcătoare.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Folosită încă de către vechii egipteni ca plantă aromatică și în scopuri terapeutice, astăzi este utilizată pe scară largă atât în domeniul culinar, unde frunzele sunt folosite pentru a conferi o notă picantă primelor feluri de mâncare, în timp ce semințele sunt folosite pentru a aroma băuturile, mâncăruri și la prepararea mezelurilor sau a murăturilor, cât și în domeniul medicinal, ca agent antibacterian, antispasmodic, carminativ, fungicid și pentru combaterea oboselii.
În trecut, semințele de coriandru acoperite cu zahăr erau folosite în timpul Carnavalului, fiind apoi înlocuite în secolul al XIX-lea de discuri din hârtie colorată!
Origine și răspândire
Specie originară din estul Mediteranei și din Pakistan; în prezent este cultivată în toate zonele cu climă temperată, în unele dintre acestea putând crește chiar și în stare sălbatică.
Caracteristici principale
Frunză
Frunzele, cu un aromă deosebită, au lamina penat-seteată.
Fruct
Planta are mai multe părți comestibile. În continuare sunt prezentate caracteristicile tehnice ale fiecăreia dintre ele.
Fructul este un acheniu de formă rotundă, cu o greutate de G. Maturarea are loc de la începutul verii până la sfârșitul verii. Coaja nu este comestibilă. Are o colorare bicoloră și este foarte parfumat, cu un aromă intensă. Gustul este caracteristic și picant, cu o savoare puternică. Este vorba de o varietate cu caracteristici organoleptice intermediare.
Semințele au o formă rotundă și o colorare bicoloră, deși nu conțin de fapt semințe. Coaja nu este comestibilă. Din punct de vedere senzorial, acest produs se caracterizează printr-un gust caracteristic și picant, cu o savoare puternică, însoțit de o aromă pătrunzătoare și foarte parfumată. Maturarea are loc de la începutul verii până la mijlocul verii. Este vorba de o varietate cu caracteristici organoleptice intermediare, care garantează o durată de conservare bună.
Frunza nu conține semințe și are o consistență fragedă, cu o greutate de: G. Este parfumată, cu o aromă pătrunzătoare, un gust picant și o savoare puternică. Culoarea este monocromă, iar coaja nu este comestibilă. Reprezintă una dintre principalele soiuri cultivate, caracterizată prin proprietăți organoleptice bune.
Inflorescență
Inflorescență umbelată compusă, tipică pentru multe specii aparținând familiei botanice a Umbeliferelor.
Culoarea frunzei
Nuanță cromatică omogenă.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 0,5 și 0,7 m.
Durată de viață
Plantă cu ciclu anual.
Unde se plantează
Versatilă, potrivită pentru cultivare în paturi de flori, ghivece mari, în câmp deschis și în jardiniere de exterior.
Tulpină
Tulpina este ierboasă, iar această varietate nu are spini.
Floare
Floarea are corola labiată sau bilabiată. Se prezintă în inflorescențe umbelate compuse, de dimensiuni medii. Înflorește de la începutul verii până la mijlocul verii. Atrage albinele.
Creștere
Soi cu creștere compactă.
Port
Habitusul dezvoltat de plantă este tufos.
Ramificare
Ramificația este abundentă, asigurând un nivel bun de producție finală.
Condiții necesare
PH
pH-ul ideal al solului sau al substratului pentru coriandru variază de la ușor acid la neutru, valorile optime situându-se între 6,0 și 7,0. Evitați ca nivelul de aciditate să depășească pragul de 7,0.
Pregătirea solului
Înainte de transplantarea de primăvară, efectuați o săpare la o adâncime de 20/30 cm, îndepărtând eventualele buruieni, resturile de la culturile anterioare și pietrele mari, apoi îngropați îngrășământ organic sau chimic cu eliberare lentă și prelucrați în continuare bulgării de pământ, sfărâmându-i cu ajutorul unei sape, pentru a îmbunătăți distribuția îngrășământului și a obține o textură mai afânată. Pentru a îmbunătăți drenajul excesului de apă, prevenind stagnarea apei, efectuați apoi o ușoară ridicare a solului, realizând astfel un strat ridicat unde vor fi transplantate răsadurile conform unui spațiu de plantare adecvat.
Pe parcursul ciclului de cultivare, continuați să îndepărtați, prin săpare superficială, buruienile din apropierea culturii, pentru a evita ca acestea să împiedice creșterea normală a acesteia.
/pregătirea-solului-pentru-grădină/
Expunere la soare
Pentru o creștere vegetativă mai bună, expuneți planta lasoare direct, ferită de vântul puternic.
Climă și temperatură ideală
Temperatura ideală este cuprinsă între 15 și 30 °C; preferă un climat cald și uscat.
Utilizare
Apreciată în diverse sectoare de aplicare, precum:
Agroalimentar Domeniul medicinal / fitoterapeutic Plante aromatice
Rezistență
Prezintă o rezistență medie, fiind rezistent la căldura uscată a verii.
Sol
Pentru o dezvoltare vegetativă corespunzătoare, este de preferat un sol de consistență medie sau cu tendință nisipoasă, adânc, bogat în substanță organică și bine drenat; pentru cultivarea în ghivece sau jardiniere, se recomandă un amestec de pământ pentru legume pe bază de turbă blondă și brună.
Nivel de dificultate
O plantă relativ ușor de cultivat, care necesită un nivel redus de îngrijire.
Sfaturi de cultivare
Câteva sfaturi utile și aspecte legate de cultivare pentru un randament mai bun:
Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Preferă climatul cald și uscat
Asociere
Se poate cultiva în asocieri cu ridichea.
Îngrijire și sănătatea plantei
Plantare
Pentru cultivarea în straturi sau în câmp liber, se recomandă, în momentul transplantării, o densitate medie de 9 plante pe metru pătrat, astfel încât fiecare exemplar să dispună de spațiul necesar pentru a-și manifesta vigurozitatea maximă de creștere; de asemenea, se recomandă scoaterea răsadului din recipientul respectiv fără a deteriora rădăcinile, așezarea acestuia pe o stratură cu talpă, cu gâtul răsadului deasupra suprafeței solului, și udarea imediat după aceea. În cazul riscului de îngheț, amânați transplantarea.
/plantare-grădină/
Tăiere
Tăierea se limitează la recoltarea părților comestibile. Dacă este recoltat prea devreme, fructul ar putea să se închidă la culoare, în timp ce, în cazul unei recoltări târzii, acesta poate cădea, ceea ce duce la o scădere a randamentului final.
Înmulțire
Înmulțirea se realizează prin însămânțare de primăvară, în câmp liber sau în ghivece.
Schimbarea ghiveciului
Schimbarea ghiveciului, care trebuie efectuată la sfârșitul primăverii, este necesară în cazul în care planta prezintă o creștere lentă și o dezvoltare redusă a rădăcinilor.
Udare
Coriandrul are nevoi reduse de apă, prin urmare, chiar și în perioadele cele mai calde, va fi suficientă udarea periodică. Se va folosi apă de ploaie sau, alternativ, apă din canal sau din rețeaua de alimentare cu apă, udând manual sau cu ajutorul unui sistem de irigare prin aspersie, prin picurare sau prin subirigare.
Irigați imediat după transplantare și îngrijiți planta care, în noul loc, poate fi mai expusă la stres hidric, evitând perioadele de secetă, dar, în același timp, fără a exagera cu cantitățile de apă pentru a preveni stagnarea apei și putrezirea rădăcinilor; ulterior, lăsați solul să se usuce ușor între o irigare și următoarea, menținându-l ușor umed.
Pentru o eventuală însămânțare, umeziți semințele pentru a permite germinarea; de asemenea, după ce le-ați îngropat complet și le-ați acoperit cu un strat de substrat și material inert, mențineți solul umed până la apariția lăstarului.
/irigarea-grădinii/
Fertilizare
Se efectuează o fertilizare de fond cu îngrășământ organo-mineral în timpul pregătirii solului înainte de transplantare. Coriandrul are necesități nutritive reduse; se recomandă să nu se exagereze cu fertilizarea cu azot pentru a evita o eventuală culcare la pământ a plantei. În timpul fazei vegetative, adăugați în sol sau în substrat îngrășământ hidrosolubil specific pentru legume, care trebuie diluat în apa de irigare conform dozelor și frecvențelor proporționale cu necesitățile culturii.
/fertilizarea-grădinii-de-legume/
Comestibilitate și toxicitate
Comestibilitate pentru om
Părțile comestibile ale plantei, dacă sunt recoltate la un stadiu corespunzător de maturare, bine conservate și în cantități adecvate, sunt comestibile.
Toxicitate pentru om
Nu se cunosc efecte toxice în urma ingestiei; cu toate acestea, trebuie luat în considerare fiecare caz în parte pentru a identifica eventualele contraindicații.
Sfatul expertului
Sfat
Trebuie să se acorde atenție diferiților agenți patogeni care ar putea afecta cultura, precum Pythium irregulare, Alternaria alternata și Fusarium oxysporum. Dacă se dorește, în ceea ce privește recoltarea, se poate efectua o primă cosire, iar în loc să se efectueze a doua cosire, în acest caz se poate trece direct la treierat. În ceea ce privește temperatura minimă vitală, trebuie menționat că aceasta se referă la stadiul de rozetă bazală, în timp ce în stadiul de emersie planta tolerează temperaturi minime de -8 °C.
Fișă îngrijită de Giancarlo Babbo.




