Betulla

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Betulacee

Ordin

Fagales

Gen

Betula

Specie

răsărit

Descriere

Arbore cu frunze căzătoare, cu înălțimea de până la 20 de metri, cu portul erect și zvelt, cu coroană extinsă, de formă ovoidă. Valoarea ornamentală ridicată îi este conferită de scoarța sa deosebită, perlată și exfoliantă, cu crăpături negre, precum și de efectul frunzișului de toamnă, când frunzele capătă nuanțe aurii strălucitoare. Potrivit pentru spații verzi, private și publice, situate pe dealuri și în zone montane, deoarece nu tolerează căldura intensă a verii, dar rezistă bine la frigul iernii.

Descrierea soiului

Arbore indigen din aria de răspândire europeană, de dimensiuni medii-mari, adică de a doua mărime, cu înălțimi cuprinse între 10 și 20 de metri, în funcție de locul de plantare. Are un port elegant, tipic climatelor răcoroase. Nu suportă căldura verii și cea din zonele urbane. Formează o coroană ordonată, de dimensiuni mari, de formă ovoidală, cu frunziș căzător, de culoare verde deschis și galben-auriu toamna. Dezvoltă un sistem radicular foarte ramificat și extins la suprafață. Copac cu scoarță ornamentală albă, care se exfoliază. Plantă rezistentă la soluri umede și turbărești. Arbore care crește bine pe dealuri și în munți, dar este utilizat pe scară largă în scop ornamental pentru parcuri, grădini și spații verzi urbane. Se recomandă utilizarea în peisajele deluroase și montane. Nu suportă tăierile, mai ales în câmpie, deoarece se usucă la temperaturile de vară dacă este dezgolit de frunze. Este rezistent la afecțiunile arborilor urbani.

Curiozități și particularități

Termenul „Betula” provine din cuvântul galic „bitumen”, deoarece galii extrageau gudron din această plantă, în timp ce epitetul „alba” provine de la culoarea caracteristică a scoarței.

Mesteacănul nu este utilizat doar pe scară largă în scopuri ornamentale, ci și în alte domenii; lemnul său este, de fapt, solicitat pentru realizarea de mobilier sau unelte, precum și ca combustibil și sursă de cărbune; în schimb, mugurii, frunzele și seva sunt folosiți în fitoterapie, datorită proprietăților lor diuretice și depurative, precum și în cosmetică, pentru împachetări ale scalpului și băi de picioare.

Origine și răspândire

Genul Betula cuprinde aproximativ 35 de specii de arbori sau arbuști de dimensiuni mici și mari, răspândite în zonele temperate și boreale ale emisferei nordice; genul este, de asemenea, împărțit în patru serii: Albae, Costatae, Acuminatae și Humiles.
B. alba este originară din aria de răspândire care se întinde de la teritoriile europene cu climă temperată-rece până în estul Rusiei.

Frunză

Frunzele căzătoare ale mesteacănului au o formă deosebită,în formă de inimă, cu marginea dublu dințată.

Perioada de înflorire

Înflorește de la sfârșitul iernii până la mijlocul primăverii, pe o perioadă cuprinsă între 10 și 20 de zile, timp în care se pot observa florile unisexuale adunate în amenturi pendule.

Culoarea frunzei

O nuanță uniformă care, în perioada de toamnă, capătă o tentă galben-aurie cu un efect decorativ deosebit.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 5 și 20 m, în funcție de locul de plantare.

Durată de viață

Arbore peren cu frunze căzătoare.

Unde se plantează

Datorită dimensiunilor pe care le atinge și eleganței conferite de nuanța cromatică a scoarței, precum și de frunziș, mesteacănul este potrivit pentru grădini stâncoase, spații deschise, terase și acoperișuri verzi

Tulpină

Trunchiul are un aspect lemnos, cu scoarța inițial netedă și de culoare maronie, care ulterior capătă nuanța tipică alb-perlată, cu crăpături negre, și începe să se exfolieze în benzi orizontale argintii.

Creștere

Arbore de a doua mărime, cu o creștere de intensitate medie.

Port

Mesteacănul alb are un porterect, cu o coroană largă, întinsă în sus și de formă ovoidă.

Ramificare

Ramificația este, în ansamblu, medie, cu ramuri primare ascendente și ramuri secundare subțiri și ușor căzute.

PH

Preferă un pH al solului cuprins între 5,5 și 6,5.

Pregătirea solului

Efectuați transplantarea între sfârșitul toamnei și sfârșitul iernii, când solul este la temperatura potrivită, alegând locul cel mai adecvat, în funcție de nevoile plantei, săpând cu o lopată o groapă de plantare cu dimensiuni cu cel puțin o treime mai mari decât volumul rădăcinilor sau al bulgărului de pământ și îndepărtând eventualele buruieni și pietricele care ar putea împiedica plantarea. Adăugați substanță organică și aplicați îngrășământ organic sau chimic cu eliberare lentă pentru o fertilizare de fond, utilă pentru a asigura substanțele nutritive de care planta are nevoie în primele etape după transplantare.

Expunere la soare

Specie arborescentă heliophilă și igrofilă; transplantarea se efectuează într-un sol temperat, expus laumbră parțială sau la soare deplin.

Climă și temperatură ideală

Arbore potrivit pentru climatele temperate și răcoroase, dar nu și pentru climatele mediteraneene calde de la altitudini joase, sub 800 de metri. Temperatura ideală este cuprinsă între 5 și 25 °C. Temperatura biologică este cuprinsă între -20 și 35 °C.

Utilizare

Datorită eleganței portului său, precum și valorii decorative conferite de scoarța sa deosebită și de efectul de frunziș de toamnă, este apreciată ca plantă în

domeniul amenajărilor ornamentale exterioare Proiectarea peisajului exterior Amenajarea peisajului

Rezistență

Plantă cu o rezistență medie, rezistă bine la frigul iernii, chiar și pe sol înghețat, dar nu tolerează căldura intensă a verii din câmpie.

Sol

Se adaptează la diferite condiții pedologice; cu toate acestea, solul ideal pentru a favoriza o înrădăcinare mai bună și dezvoltarea vegetativă ulterioară a mesteacănului alb este unul de consistență medie sau nisipos, precum și bine drenat și ușor acid.

Nivel de dificultate

Cultivarea este ușoară, iar nivelul de efort necesar pentru îngrijire este, în ansamblu, redus, odată ce planta s-a acomodat în noul loc de plantare.

Sfaturi de cultivare

În continuare, câteva măsuri și aspecte specifice de cultivare pentru a obține o creștere vegetativă mai bună:

Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă

Asocieri cu alte plante

Se pretează atât ca exemplar izolat, cât și în grupuri omogene, precum și pentru aranjamente alături de alte specii, de exemplu cu plante bulboase, plante tapisante sau arbuști mici sub coronament, obținându-se astfel efecte peisagistice cu o valoare ornamentală ridicată.

Plantare

Pentru plantare, se recomandă o densitate medie de 1500 de plante/ha, alegând exemplare sănătoase, fără semne de stres abiotic sau biotic. Se va identifica întotdeauna în prealabil locul de plantare în funcție de condițiile de creștere necesare speciei, conform principiului „Planta potrivită la locul potrivit”.

Se recomandă efectuarea unei tăieri ușoare a rădăcinilor subțiri și a coroanei, pentru a echilibra partea radiculară cu cea aeriană; apoi așezați bulgărul de pământ în groapa de plantare săpată anterior, menținând gâtul plantei deasupra suprafeței solului și asigurându-vă că udați imediat după plantare, fără a provoca stagnarea apei.

Tăiere

Se efectuează tăieri care permit modelarea formei coroanei, determinându-i structura, precum și reglarea scheletului ramurilor.

Înmulțire

Înmulțirea se poate face prin semințe sau prin butași.

Udare

La transplantare, îngrijiți planta pentru a-i permite să-și dezvolte cât mai bine sistemul radicular în noul loc, menținând solul la un nivel constant de umiditate, fără stagnări de apă și fără perioade de uscăciune. Ulterior, trebuie prevenite condițiile de saturare cu apă și trebuie asigurată irigarea cu frecvențe și doze adecvate, ținând cont și de evoluția climatică pe parcursul diferitelor anotimpuri.

Fertilizare

În timpul pregătirii solului pentru transplantare, efectuați o fertilizare de fond, îngropând îngrășământ organic sau chimic cu eliberare lentă, specific pentru plante ornamentale.

Siguranță pentru animale

Nu se cunoaște toxicitatea în cazul ingestiei de către animalele de companie; se recomandă evaluarea fiecărui caz în parte și evitarea administrării.

Comestibilitate pentru om

Specie necomestibilă.

Toxicitate pentru om

Nu se cunosc efecte toxice, însă nu se recomandă ingerarea niciunei părți a plantei.

Sfat

Caracteristicile agronomice ale pepinierei de cultivare trebuie să fie respectate și de pepiniera de depozitare a plantelor achiziționate de grădinar și pe care acesta nu intenționează să le utilizeze imediat după cumpărare. În cazul în care arborii și arbuștii rămân o perioadă îndelungată în exploatația grădinarului, aceștia trebuie îngrijiți prin eventualele transplantări sau replantări necesare creșterii lor.