Tiglia Europea

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Malvaceae

Ordin

Malvales

Gen

Tilia

Specie

europeană

Descriere

Plantă autohtonă și endemică în aproape toate regiunile europene, foarte utilizată și răspândită pentru multiple scopuri, atât peisagistice, cât și ornamentale. Copac de dimensiuni mari, cu coroană extinsă și rotunjită, care tinde să aibă un port regulat. Ramificație densă, frunze de un verde intens care se îngălbenesc toamna. Înflorire bună, dar nu excesivă, în lunile iunie–iulie, parfumată și meliferă.
Se adaptează foarte bine la diverse tipuri de soluri și medii de creștere, inclusiv la climatul urban și la zonele de coastă. Necesită o expunere însorită, dar tolerează zonele parțial umbrite. Dezvoltă un sistem radicular de adâncime medie în sol, cu rădăcini secundare răspândite. Crește bine în toate tipurile de sol, însă preferă solurile argiloase și nisipoase, bine drenate.
Copac multifuncțional, potrivit pentru parcuri, bulevarde urbane și rurale, grădini, spații verzi industriale și rezidențiale. Prezintă o rezistență excelentă la secetă, precum și o adaptabilitate la zonele de coastă. Rezistent la agenți patogeni, tolerează tăierile, care trebuie orientate spre menținerea formei, respectând arhitectura coroanei. Cuprinde numeroase selecții varietale, diferite prin port și colorit, dar toate potrivite pentru spațiile verzi urbane și peisagistice. Spre deosebire de Tilia cordata, produce lăstari la baza trunchiului dacă nu este altoită.

Origine și răspândire

Hibrid natural originar din Europa, obținut prin încrucișarea dintre T. cordata șiT. platyphyllos.

Mărimea florii

Floarea este mică, conferind eleganță înfloririi parfumate.

Frunză

Frunzele, alterne și căzătoare, au lamina în formă de inimă, dințată.

Perioada de înflorire

de la începutul primăverii până la sfârșitul primăverii pe o perioadă cuprinsă între 10 și 20 de zile.

Inflorescență

Inflorescență corimbică, cu flori de culoare alb-crem, parfumate.

Culoarea frunzei

Are o nuanță uniformă, de un verde intens care tinde spre galben în perioada de toamnă, conferind plantei o valoare ornamentală suplimentară.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 10 și 30 m. În general, este considerat un copac de prim rang.

Durată de viață

Arbore peren cu frunze căzătoare.

Unde se plantează

Datorită dimensiunilor pe care le atinge și a arhitecturii sale vegetale, este recomandat pentru a conferi importanță și vizibilitate în paturi de flori mari și rotonde rutiere, precum și în câmp deschis. Copac multifuncțional, potrivit pentru parcuri, bulevarde urbane și rurale, grădini, spații verzi industriale și rezidențiale.

Tulpină

Trunchiul este lemnos, cu scoarță de culoare gri deschis, inițial netedă, apoi crăpată pe lungime; această varietate nu are spini.

Floare

Floarea are o formă simplă, de dimensiuni mici, cu corola în formă de coroană și petale de o singură culoare. Se prezintă în inflorescențe corimbiforme de dimensiuni medii. Înflorește de la începutul primăverii până la sfârșitul acesteia, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 10 și 20 de zile. Are note de miere, este foarte parfumată, cu un aromă delicată. Atrage albinele, fluturii și bondarii.

Creștere

Arbore cu o creștere de intensitate medie.

Port

Are un port drept și regulat, cu coroana de frunze întinsă și rotunjită.

Ramificare

Ramificația este abundentă și densă, conferind coroanei o densitate ridicată.

PH

Preferă soluri cu un pH variabil, de la ușor acid la neutru, cu valori cuprinse între 6,0 și 7,0.

Pregătirea solului

Înainte de transplantarea de la sfârșitul toamnei, alegeți locul cel mai potrivit, ținând cont de nevoile plantei, și săpați cu o lopată o groapă de plantare cu dimensiuni cu cel puțin o treime mai mari decât volumul rădăcinilor sau al bulgărului de pământ, îndepărtând eventualele buruieni și pietricele voluminoase. Aplicați îngrășământ organic sau chimic granular specific pentru o fertilizare de fond, utilă pentru a asigura substanțele nutritive de care planta are nevoie în primele etape după plantare.

Expunere la soare

Are nevoie de o expunere însorită, dar tolerează zonele parțial umbrite. Se recomandă expuneri însemiumbra sau în plin soare.

Climă și temperatură ideală

Se adaptează bine la climatul rece de iarnă.Temperatura ideală se situează între 15 și 30 °C în perioada de vegetație. Temperatura biologică se situează între -10 și 40 °C.

Utilizare

Măreția și eleganța arhitecturii vegetale, precum și efectul frunzișului de toamnă fac ca teiul european să fie apreciat de peisagiști și de pasionații de verdeață din diverse domenii, precum:

Domeniul ornamental exterior Proiectarea peisajului exterior Amenajarea peisajului

Rezistență

Specieextrem de rezistentă. Prezintă o adaptabilitate excelentă la diverse tipuri de soluri și medii de creștere, inclusiv la climatul urban. Are o rezistență excelentă la secetă, precum și o adaptabilitate la zonele de coastă. Rezistentă la agenți patogeni, tolerează tăierile.

Sol

Crește bine în toate tipurile de sol, însă preferă solurile argiloase și nisipoase, bine drenate.

Nivel de dificultate

După o plantare corectă în noul loc de amplasare, cultivarea se dovedeșteușoară, cu un nivel mediu-scăzut de efort de întreținere. Această specie nu produce lăstari la baza trunchiului, reducând astfel costurile de întreținere și de îndepărtare a lăstarilor în grădini și pe aleile urbane.

Sfaturi de cultivare

În continuare, câteva aspecte specifice privind cultivarea teiului european:

Este o plantă care se adaptează foarte bine la iernile reci și poate supraviețui chiar și în condiții de sol înghețat. Tăieri corecte

Tăierile indiscriminate ale trunchiului și ramurilor prin „tăierea în creion”, pe lângă faptul că duc la alterarea aspectului natural al plantei, determină o rezistență mai scăzută față de agenții biotici și abiotici, precum și un risc mai mare de prăbușire a întregului exemplar.

Plantare

Pentru transplantare, se recomandă o densitate medie de 200 de plante/ha, alegând exemplare sănătoase, fără semne de stres abiotic sau biotic. Se va identifica întotdeauna în prealabil locul de plantare în funcție de condițiile de creștere necesare speciei, conform principiului „Planta potrivită la locul potrivit”.

De asemenea, mențineți bulgărul de pământ la temperatura potrivită și compact, pentru a evita sfărâmarea rădăcinilor.

Tăiere

Plantă care nu necesită tăiere în parcuri și grădini spațioase, ci doar în cazul în care este necesară limitarea volumului coroanei din cauza interferenței cu locuințele sau cu fațada stradală.
Tunderea periodică se efectuează la fiecare 4/5 ani, pe ramurile cu diametrul mai mic de 7/8 cm, în cazul rândurilor de copaci de-a lungul străzii. Se va evita tăierea la nivelul solului a trunchiului, deoarece aceasta duce la uscarea trunchiului și a ramurilor.

Înmulțire

Înmulțirea se poate face prin semințe, butași și altoire.

Udare

După transplantare, îngrijiți planta pentru a-i permite să-și dezvolte cât mai bine sistemul radicular în noul loc, menținând solul la un nivel constant de umiditate, fără stagnări de apă și fără perioade de uscăciune. Ulterior, preveniți condițiile de saturare cu apă, asigurând cantități, frecvențe și doze de udare adaptate și la evoluția climatică din diferitele anotimpuri. În perioada de vară, udați abundent până la saturarea solului, iar în sezonul de toamnă, fără acumulări de apă la suprafață.

Fertilizare

Se utilizează un îngrășământ ternar complet, conținând azot, fosfor și potasiu (NPK), în momentul plantării arborilor sau ca îngrășământ de acoperire peste zona radiculară (50 gr/m²).

Sfat

Această specie este deosebit de apreciată deoarece, dintre toate speciile de tei, este singura care nu produce lăstari la baza trunchiului atunci când este altoită la gâtul trunchiului. Chiar și în urma tăierilor și a intervențiilor de formare, nu produce lăstari. Această specie reduce costurile de întreținere și de îndepărtare a lăstarilor la copacii din grădini și de pe bulevardele urbane.