Olmo

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Ulmaceae

Ordin

Rosales

Gen

Ulmus

Specie

parvifolia

Descriere

Plantă din familia Ulmaceae. În natură, este un copac sălbatic, originar din regiunile din sud-estul Asiei, cu coroană globulară și ramuri care pornesc chiar de la bază. Are scoarța de culoare gri, destul de netedă, care se exfoliază odată cu înaintarea în vârstă, dezvăluind o scoarță subiacentă de culoare deschisă.
Frunza este caducă, mică, zimțată, de formă eliptică, simplă și se atașează de ramură printr-un pețiol foarte scurt. Fața superioară are o culoare verde intens, cu lamina ușor rugoasă și perișori mici, albicioși. Fața inferioară este mai deschisă la culoare.
Este cultivată în ghivece de diferite dimensiuni, de la 10 cm până la 50-60 cm pentru exemplare speciale. Cel mai des se găsește în ghivece de 12-25 cm.

Curiozități și particularități

Foarte asemănătoare cu Zelkova serrata, specie cu care este adesea confundată și care este, la rândul ei, foarte utilizată pentru cultivarea bonsai-ului, dar de care se deosebește prin forma diferită a marginii frunzelor.

Datorită rezistenței sale și capacității de a se adapta la diferite stiluri, reprezintă una dintre cele mai apreciate specii în arta bonsaiului, o tehnică de cultivare a copacilor în miniatură născută în China și răspândită în Japonia, cu semnificații profunde care îmbină principii filosofice și spirituale, în căutarea unei simbioze între om și natură. Astăzi, datorită și schimburilor culturale și evenimentelor internaționale din acest domeniu, cultivarea bonsai-ului s-a dezvoltat în întreaga lume occidentală.

Origine și răspândire

Specie originară din aria de răspândire care se întinde din China centrală și de sud până în Vietnam, Coreea de Sud, Japonia și Taiwan. În habitatul său natural, este un copac care poate atinge o înălțime de 25 de metri.

Frunză

Frunza este căzătoare, mică, zimțată, cu laminaeliptică și se atașează de ramură printr-un pețiol foarte scurt.

Culoarea frunzei

De o nuanță uniformă: fața superioară are o culoare verde intensă, cu o suprafață ușor rugoasă și perișori albicioși, în timp ce fața inferioară este mai deschisă la culoare.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,2 și 1,5 m, în funcție de dimensiunea ghiveciului și de modul în care este așezat exemplarul.

Durată de viață

Specie perenă cu frunze căzătoare.

Unde se plantează

Cultivat ca bonsai, este potrivit atât pentru ghivece mari, cât și pentru ghivece mici.

Tulpină

Are un trunchi lemnos cu scoarță gri, destul de netedă, care se exfoliază odată cu înaintarea în vârstă, dezvăluind o scoarță de dedesubt de o nuanță deschisă.

Creștere

Plantă cu o creștere rapidă și de vigoare medie.

Port

Cultivat ca bonsai, dezvoltă un port tufos, cu o coroană sferică și densă.

Ramificare

Prezintă o ramificare medie, cu ramuri care pornesc chiar și de la bază.

PH

Necesită un pH al solului de creștere și cultivare cuprins între 5,5 și 6,5.

Expunere la soare

Potrivit pentru următoarele tipuri de expunere: semiumbra, soare puternic, în interior, în zone nu foarte calde. Se recomandă evitarea expunerii la lumina directă a soarelui în timpul orelor cele mai calde.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 12 și 25 °C. Temperatura de supraviețuire este cuprinsă între 0,0 și 40 °C. Se recomandă protejarea plantei de vânturile reci.

Utilizare

Eleganța portului conferăspeciei Ulmus parvifoliaun rol principal în arta bonai în:
Domeniul ornamental exterior Domeniul ornamental interior

Rezistență

Specie cu rezistență la condiții aspre medie-ridicată.

Sol

Folosiți un substrat standard pentru bonsai sau un amestec compus din 30% componentă poroasă (pumice, granule vulcanice...), 40% componentă argiloasă (akadama) și 30% pământ standard pe bază de turbă.

Nivel de dificultate

Este o plantă ușorde îngrijit și de întreținut, dar, ca toate bonsaiurile, trebuie îngrijită cu mare regularitate.

Sfaturi de cultivare

Câteva indicații specifice privind cultivarea, pentru a obține o dezvoltare vegetativă mai bună:
Expuneți planta la lumină maximă Evitați lumina directă a soarelui în orele cele mai calde Mențineți substratul mereu umed

Tăiere

Tundeți în mod continuu pe parcursul sezonului vegetativ, la fiecare apariție a 3 sau 4 frunze dezvoltate. Iarna, când planta și-a pierdut frunzele, efectuați tăierea de formare.

Înmulțire

Înmulțirea se face prin butași.

Schimbarea ghiveciului

Se efectuează replantarea la fiecare 1 sau 2 ani, la începutul primăverii; în cazul exemplarelor mai mari, la fiecare 3 sau 4 ani. După replantare, se recomandă protejarea plantei de lumina directă a soarelui timp de câteva zile.

Udare

În perioada de creștere, udați regulat și în mod continuu, evitând acumularea apei și preferând udarea prin aspersie deasupra ghiveciului, sub coroană.
Iarna, când planta este fără frunze, udați rar, în zilele călduțe și în orele de mijloc ale zilei.

În zilele foarte uscate, pulverizați frunzișul cu apă demineralizată în orele cele mai calde, ferit de lumina directă a soarelui.

Fertilizare

Se efectuează fertilizarea cu îngrășământ organic granular specific, modificând compoziția acestuia în funcție de perioada de vegetație și de perioada de repaus. Granulele se distribuie lunar, îndepărtându-se cele epuizate.

Comestibilitate pentru om

Nu este comestibil

Sfat

În cazul în care substratul s-a uscat excesiv – situație care trebuie evitată pe cât posibil –, scufundați ghiveciul în apă timp de 4-5 minute. Lăsați-l să se scurgă și, după câteva ore, udați-l în mod regulat. În zilele foarte uscate, pulverizați frunzele cu apă demineralizată în orele cele mai calde, ferindu-le de lumina directă a soarelui. În fiecare lună, înlocuiți granulele de îngrășământ, îndepărtându-le pe cele epuizate.