Anthurium Andreanum

Anthurium andraeanum

Anturio

Cunoscută și ca

Anthurium, floarea flamingo

Anthurium Andreanum, fotografia 1

Clasificare științifică

Clasă

Monocotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Araceae

Ordin

Alismatales

Gen

Anthurium

Specie

andreanum

Informații principale

Descriere

Plantă erbacee perenă, veșnic verde, epifită. Este cultivată ca plantă de interior în ghiveci, unde conferă un accent de design unic prin inflorescențele sale spectaculoase și de lungă durată, caracterizate de spate sau bratee care prezintă o gamă largă de culori, în funcție de soi. Nu suportă frigul și schimbările bruște de temperatură; este potrivită pentru expuneri cu lumină difuză și umiditate ambientală ridicată.

Descrierea soiului

Plantă perenă, veșnic verde, ornamentală, de interior. Valoarea estetică îi este conferită de frunzele sagitate, lucioase, cu formă de săgeată, și de spatele colorate. Plantă de interior, potrivită pentru spații calde, cu lumină intensă filtrată și umiditate ridicată a aerului.

Origine și istorie

Curiozități și particularități

Există soiuri de Anturium potrivite pentru cultivarea în ghiveci și altele pentru producția de flori tăiate, utilizate în aranjamente florale proaspete.
Termenul generic provine din grecescul „ánthos”, adică floare, și din „ourá”, adică coadă, referindu-se la spadixul inflorescenței, în timp ce epitetul specific„andreanum” a fostatribuit în onoarea horticultorului Edouard François André, care a descoperit planta pentru prima dată.

Origine și răspândire

Specie originară din biomul tropical umed al Columbiei și Ecuadorului; descoperită și introdusă în Europa în 1876 de către horticultorul și peisagistul francez Edouard François André, a făcut imediat obiectul unei intense activități de hibridare care, în ultimele decenii și până în prezent, a extins gama de soiuri destinate florilor tăiate și a celor destinate ghivecelor cu flori.

Caracteristici principale

Frunză

Frunzele, purtate de pețioluri subțiri cu lungimea cuprinsă între 0,20 și 0,60 m, au lamina cu baza sagitată sau în formă de săgeată, cu nervuri evidente.

Perioada de înflorire

Înflorește de la începutul anului până la sfârșitul anului pe o perioadă cuprinsă între 60 și 90 de zile

Inflorescență

Inflorescență spadică. Mai precis, fiecare inflorescență terminală, situată în axila frunzei, este formată dintr-un peduncul erect, dintr-o spată impunătoare, cu nuanțe cromatice diferite în funcție de soi, și dintr-un spadix cilindric sesil, purtând flori hermafrodite mici.

Culoarea frunzei

Frunzele au o culoare uniformă și sunt lucioase, oferind un contrast cromatic perfect cu nuanțele tulpinilor.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 0,3 și 0,6 m, ținând cont de dezvoltarea finală a pețiolurilor frunzelor și a pedunculilor care poartă inflorescențele.

Durată de viață

Plantă erbacee perenă, cu frunze veșnic verzi.

Unde se plantează

Având în vedere condițiile climatice, este cultivat în principal ca plantă de ghiveci, în ghivece mici sau jardiniere de interior. Anturiul este utilizat pentru decorarea interioarelor, acordându-se o atenție deosebită temperaturilor ideale și umidității din încăpere.

Tulpină

Tulpina erectă, prevăzută cu rădăcini aeriene, esteerbacee; această varietate nu prezintă spini.

Floare

Floarea este de dimensiuni mici, cu petale bicolore, monocrome și în nuanțe degradate. Se prezintă sub formă de inflorescențe spadice de dimensiuni mari. Înflorește pe tot parcursul anului, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 60 și 90 de zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.

Creștere

Noile soiuri de Anthurium de ghiveci se caracterizează printr-o creștere compactă.

Port

Portul erect este accentuat vizual de pețiolele lungi ale frunzelor și de inflorescențele deosebite, rezultând un efect estetic de mare valoare.

Condiții necesare

PH

Substratul trebuie să aibă un pH ușor acid, cuprins între 5,5 și 6,6. Trebuie să se acorde atenție și nivelului de aciditate al apei folosite pentru irigare, care nu trebuie să depășească limitele indicate.

Expunere la soare

Este o plantă care necesită locuri luminoase, dar ferite de lumina directă a soarelui. Se recomandă următoarele condiții de expunere: sursă de lumină din interior, umbră luminoasă.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 22 și 23 °C. Temperatura de supraviețuire este cuprinsă între 10 și 40 °C. Se recomandă amplasarea plantei în locuri calde și umede, ferite de curenții de aer și de radiatoare.

Utilizare

Este una dintre cele mai răspândite plante ornamentale în:

Domeniul decorativ interior

Rezistență

Având în vedere originea sa tropicală, anturiul poate fi considerat o plantă cu o rezistență medie. Nu tolerează frigul, schimbările bruște de temperatură și curenții de aer.

Sol

Se recomandă utilizarea unui substrat specific, cu un drenaj bun și, în același timp, cu o capacitate adecvată de reținere a apei, care să conțină turbă amestecată cu argilă expandată, fibră de cocos sau perlit.

Nivel de dificultate

Cultivarea plantelor Anturio este relativ ușoară. Cu câteva măsuri adecvate privind expunerea la soare, temperatura și udarea, se vor obține rezultate excelente în ceea ce privește creșterea și înflorirea.

Sfaturi de cultivare

În continuare, câteva indicații specifice de îngrijire pentru o creștere vegetativă adecvată și o înflorire abundentă:

În condiții de lumină insuficientă, plantele nu înfloresc Evitați expunerea directă la soare în orele cele mai calde Fertilizare echilibrată Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Preferă apa cu un conținut redus de calcar Preferă climatul cald și umed

Îngrijire și sănătatea plantei

Înmulțire

Înmulțirea se realizează în principal prin micropropagare in vitro. Reproducerea prin semințe, butași apicali sau butași prin așezare este mai puțin răspândită.

Schimbarea ghiveciului

Se efectuează replantarea în primăvară, în cazul în care rădăcinile au umplut ghiveciul.

Udare

Se toarnă apă fără calcar, la o temperatură medie de 22 °C, direct pe substrat, pentru a nu deteriora frunzele. În ceea ce privește nevoile plantei în materie de umiditate, se recomandă pulverizarea frunzelor și menținerea unui strat de apă de câțiva milimetri în farfuria de sub ghiveci, separată de acesta printr-un strat de argilă expandată sau pietricele, pentru a preveni stagnarea prelungită a apei, care ar putea duce la putrezirea rădăcinilor și îngălbenirea frunzelor. Nu udați planta de sus cu apă cu conținut ridicat de bicarbonati, pentru a nu deteriora frunzele și spatula florii.

Fertilizare

Adăugați în substrat, în mod regulat, dar fără a exagera cu dozele și frecvența, un îngrășământ specific pentru plante ornamentale, care trebuie diluat în apa de udare. Fertilizați pe sol umed, nu uscat.

Comestibilitate și toxicitate

Siguranță pentru animale

Toxică.

Comestibilitate pentru om

Specie ornamentală, necomestibilă.

Toxicitate pentru om

Nu înghiți nicio parte a plantei. Poartă mănuși în timpul manipulării.

Sfatul expertului

Sfat

Așezați planta în locuri calde, umede și luminoase, dar ferite de lumina directă a soarelui și de curenții de aer. Folosiți un substrat de înaltă calitate, acid și cu o capacitate adecvată de reținere a apei. Nu fertilizați pe substrat uscat.

Fișă îngrijită de Walter Zoccarato.