Evonimo - Fusaggine
Fusaggine, Fusaria
Pălăria preotului
Clasificare Științifică
Clasă
Dicotiledonate
Diviziune
Angiosperme
Familia
Celastraceae
Ordin
Celastrales
Gen
Euonymus
Specie
europaeus
Informații principale
Descriere
Arbust peren cu frunze căzătoare, viguros și cu port erect. Coroana întinsă poartă numeroase frunze mici, de culoare verde deschis, ovale sau lanceolate, care capătă nuanțe de roșu-portocaliu într-un spectaculos proces de schimbare a culorii frunzelor în toamnă. O valoare ornamentală suplimentară îi conferă fructele, capsule de culoare roz sau roșu intens, cu o formă particulară de la care provine denumirea populară italiană „Berretta da prete”. Rezistentă la condiții climatice și pedologice diverse, tolerează o secetă temporară. Ideală pentru crearea de garduri vii, inclusiv mixte, în grădini sau pe terase, acordând o atenție deosebită destinației de utilizare, având în vedere că este o plantă toxică.
Descrierea varietății
Genul Euonymus este o plantă arbustivă versatilă, disponibilă în numeroase specii, atât cu frunze căzătoare, cât și veșnic verzi. Are frunze verzi, cu pete albe sau galbene. Euonymus europaeus, cunoscut sub numele de fusaggine, este o plantă cu frunze căzătoare și produce fructe portocalii-roșiatice foarte decorative. Este o plantă autohtonă a teritoriului italian, prezentă în diverse habitate, atât continentale, cât și deluroase și mediteraneene. Speciile cu frunze căzătoare își pierd frunzele la începutul iernii și sunt cultivate pentru frumoasele culori de toamnă. În schimb, evonimele veșnic verzi sunt ideale pentru crearea gardurilor vii. Frunzele sunt mici, de formă ovală, de culoare verde smarald și lucioase. Este o plantă rustică, care rezistă bine chiar și la stresul provocat de secetă sau de excesul de apă. Este potrivită pentru grădini, garduri vii, parcuri, precum și pentru jardiniere sau ghivece.
Origine și istorie
Curiozități și particularități
Denumirea populară italiană atribuită evonimului, „Fusaria”, se referă la utilizarea în antichitate a lemnului din trunchi pentru a construi fusuri pentru torsul lânii, în timp ce denumirea „Berretto del prete” a fost atribuită datorită asemănării formei fructelor cu tricornul, pălăria purtată de clerul catolic.
Origine și răspândire
Specie originară din aria de răspândire care se întinde de la Europa până în Caucaz; este o plantă autohtonă a teritoriului nostru italian, prezentă în diverse habitate, atât continentale, cât și deluroase și mediteraneene.
Caracteristici generale
Frunză
Frunzele au lamina zimțată, de formă ovală, cu marginea fin zimțată.
Perioada de înflorire
Înflorește de la sfârșitul iernii până la mijlocul primăverii, pe o perioadă cuprinsă între 10 și 20 de zile.
Culoarea frunzei
Nuanță omogenă, culoare uniformă care capătă nuanțe intense și vibrante în timpul toamnei, conferind o valoare decorativă suplimentară.
Înălțimea plantei
Înălțimea plantei variază între 1 și 3 m, în funcție de condițiile de cultivare.
Durată de viață
Arbust peren cu frunze căzătoare. Există specii din genul botanic Euonymus care sunt veșnic verzi și altele cu frunze căzătoare.
Locuri recomandate pentru plantare
Datorită utilizării sale extrem de versatile, este potrivit pentru paturi de flori, paturi de flori de separare a benzilor de circulație, jardiniere, grădini și parcuri, paturi de flori de mari dimensiuni și rotonde rutiere, câmp deschis, garduri vii, terase, jardiniere de exterior, precum și în paturi de flori din zonele temperate, în funcție de temperaturile descrise în secțiunea dedicată
Floare
Floarea are o formă simplă, este de dimensiuni mici, cu corola în formă de stea și petale de o singură culoare. Înflorește de la sfârșitul iernii până la mijlocul primăverii, perioada de înflorire fiind cuprinsă între 10 și 20 de zile. Nu este deosebit de atractivă pentru insectele polenizatoare.
Creștere
Arbust cu creștere de intensitate medie.
Port
Dezvoltă un habitus tufos, potrivit pentru realizarea gardurilor vii.
Ramificare
Ramificația abundentă permite obținerea unei coroane de frunze dese și dense.
Condiții necesare
pH
Preferă un pH al solului sau al substratului cuprins între 6,0 și 7,0.
Pregătirea substratului
Pentru transplantarea de la sfârșitul toamnei, pregătiți solul prin afânarea ușoară a acestuia, îndepărtând eventualele buruieni și pietricelele care împiedică creșterea; încorporați, de asemenea, îngrășământ echilibrat cu eliberare lentă, specific pentru plantele ornamentale.
expunere la soare
Potrivit pentru expunerea în plin soare.
Temperatură ideală
Temperatura ideală se situează între 0,0 și 30 °C pentru o creștere vegetativă adecvată.
Utilizare
Datorită versatilității sale, este apreciată ca plantă în:
Amenajări ornamentale exterioare Amenajarea peisajului exterior Amenajarea peisajului Plante pentru consolidarea mediului
Rezistență la frig
Plantăextrem de rezistentă, care tolerează atât căldura verii, cât și frigul iernii.
Sol
Pentru o creștere adecvată a rădăcinilor, solul trebuie să fie ușor, proaspăt și bine drenat. Pentru ghivece și jardiniere, utilizați un substrat nou și de înaltă calitate, pe bază de turbă și perlit.
Întreținere
După o plantare corectă în noul loc de amplasare, cultivarea evonimului este relativ ușoară, necesitând un nivel redus de efort de întreținere.
Sfaturi pentru cultivare
Câteva sfaturi utile și aspecte legate de cultivare:
Mențineți substratul uscat la temperaturi scăzute Planta se adaptează foarte bine la climatul rece de iarnă și supraviețuiește chiar și în condiții de sol înghețat. Poate fi plantată în paturi de flori însorite sau la umbră parțială. Necesită puțin îngrășământ, dar aplicat regulat Expunere la lumina directă Tăieri corespunzătoare
Îngrijire și dăunători
Plantare
Transplantați plantele ținând gâtul rădăcinii deasupra suprafeței, în pământ de grădină sau sol afânat și ușor, pentru a favoriza dezvoltarea rădăcinilor; compactați solul în jurul gâtului rădăcinii și udați fără a produce bălți de apă.
tăiere
În timpul perioadei de repaus vegetativ de iarnă, efectuați tăieri corespunzătoare pentru a forma planta sub formă de tufiș cu mai multe ramificații sau sub formă de arbust. Îndepărtați, de asemenea, eventualele ramuri uscate sau deteriorate.
Reproducție
Înmulțirea se face prin semințe și prin butași.
Irigare
Lăsați solul sau substratul să se usuce ușor între irigațiile succesive, evitând stagnarea apei și perioadele prelungite de uscăciune. În cazul cultivării în ghivece sau jardiniere, efectuați irigații săptămânale, ținând cont de căldura sezonului și de evapotranspirație.
Fertilizare
În timpul pregătirii solului pentru transplantare, efectuați o fertilizare de fond, îngropând îngrășământ granular cu eliberare lentă, specific pentru plante ornamentale. După înrădăcinare, aplicați îngrășăminte echilibrate, în funcție de sezon: îngrășăminte azotate primăvara și îngrășăminte cu fosfor și potasiu la începutul verii.
Comestibilitate și toxicitate
Comestibilitate pentru consum
Nu este comestibil.
Toxicitate pentru om
Specie toxică.
Sfatul expertului
Sfatul 1
Plantă potrivită atât pentru uz ornamental, cât și pentru refacerea mediului natural. Aspect excelent primăvara și toamna, datorită culorii fructelor și frunzelor. Foarte robustă și rezistentă la stresul provocat de secetă și de excesul de apă. În timpul cultivării și întreținerii, se recomandă fertilizarea periodică cu acizi humici.
Fișă îngrijită de Angelo Vavassori.




