Wisteria Sinensis

Clasă

Dicotiledonate

Diviziune

Angiosperme

Familie

Fabaceae

Ordin

Fabales

Gen

Glicină

Specie

sinensis

Descriere

Arbust cățărător cu o dezvoltare vegetativă puternică, inițial erbacee și apoi lemnoasă; are o creștere abundentă și foarte ramificată.

Dezvoltarea tulpinii poate fi orientată pe orizontală pentru a forma pergole, dar și pe verticală pentru a acoperi pereții. Poate atinge înălțimi considerabile. Plantă din familia leguminoaselor, înflorește abundent, cu perioade lungi de înflorire și culori diferite în funcție de soi, precum alb, galben, albastru, violet... Înflorește la începutul primăverii, cu o durată de înflorire de aproximativ o lună, împodobind terasele, balcoanele și grădinile cu inflorescențe parfumate care decorează pereții, foișoarele și pergolele.

Curiozități și particularități

Numele genului botanic a fost dedicat de biologul american Thomas Nuttal, în secolul al XIX-lea, medicului Caspar Wistar, în timp ce epitetul specific „sinensis” provine de la „Sínae”, adică China, cu referire la aria de origine a plantei.

Origine și răspândire

Specie botanică originară din China centrală și de sud, a fost introdusă în Europa ca plantă ornamentală în secolul al XIX-lea.

Frunză

Frunzele, căzătoare și alterne, au laminaimparipennată, ovală, formată din mai multe foliole ovale-lanceolate cu marginea întreagă.

Culoarea frunzei

Frunzele au nuanțe uniforme, în perfectă armonie cromatică cu culoarea inflorescențelor. Ele capătă o nuanță de galben ocru, formând un elegant decor de toamnă.

Înălțimea plantei

Înălțimea plantei variază între 1 și 10 m, în funcție de condițiile de cultivare și de portul dezvoltat.

Durată de viață

Plantă perenă cu frunze căzătoare.

Unde se plantează

Eleganța portului său vegetativ, precum și caracterul unic al inflorescențelor sale, fac ca glicina să fie foarte apreciată pentru decorareagrădinilor și parcurilor, a ghivecelor mari, a jardiniere, a pereților verticali, a teraselor și a foișoarelor.

Tulpină

Odată cu înaintarea în vârstă, trunchiurile capătă un aspect lemnos și răsucit, cu scoarță de culoare maro-cenușie.

Creștere

Arbust cățărător cu creșterede intensitate medie; poate atinge înălțimi considerabile.

Port

Habitusul plantei este cățărător. Tulpina poate fi orientată orizontal pentru a forma pergole, dar și vertical pentru a acoperi pereții.

Ramificare

Se caracterizează printr-o ramificațieabundentă.

PH

Necesită un sol sau un substrat cu un pH optim cuprins între 6,0 și 7,5.

Expunere la soare

Potrivită pentru expuneri la umbră parțială sau soare plin.

Înflorirea abundentă este garantată în condiții de soare puternic, fiind mai puțin bogată în condiții de umbră parțială, deși planta o tolerează.

Climă și temperatură ideală

Temperatura ideală este cuprinsă între 0,0 și 30 °C. Se adaptează bine la climatele calde de vară.

Utilizare

Versatilă și multifuncțională, glicina este utilizată pe scară largă în următoarele domenii:
Amenajări ornamentale exterioare Proiectare peisagistică exterioară Amenajarea peisajului Ca floare tăiată, ca frunze tăiate

Rezistență

Plantă cu o rezistențăridicată.

Sol

Se adaptează la diferite tipuri de sol, însă se recomandă un sol de consistență medie, umed și bine drenat. Pentru o eventuală cultivare în ghiveci, utilizați un substrat de înaltă calitate, care să conțină turbă și perlit.

Nivel de dificultate

După o plantare corectă în noul loc de amplasare, cultivarea glicinei este ușoară, necesitând un nivelredus de întreținere.

Sfaturi de cultivare

Iată câteva măsuri agricole utile și specifice:
Fertilizare echilibrată Evitați irigarea excesivă Asigurați cel puțin 6 ore de lumină directă

Plantare

Transplantarea se efectuează la începutul primăverii sau la mijlocul toamnei. Planta de glicină crește întotdeauna foarte viguros, de aceea se recomandă fixarea unor tije de susținere pe tulpină pentru a susține și a orienta corect creșterea treptată a acesteia. Poate fi cultivată în mod liber sau ghidată pe spalier plat sau în formă de acoperiș atunci când atinge 2 metri.

Tăiere

Limitați dezvoltarea excesivă și orientați creșterea în spațiile și modurile dorite. Efectuați o tăiere anuală pentru a stimula înflorirea și dezvoltarea de ramuri noi în direcții diferite. Tăierea este o metodă de modelare a plantei și este utilă pentru a limita creșterea excesivă a acesteia.

Tăiați rădăcinile care ies din ghiveci sau din recipientele de cultivare.

Glicina, în spațiile potrivite, este o plantă excelentă chiar și atunci când crește spontan, în mod natural.

Înmulțire

Înmulțirea se realizează prin altoire, butașare, înmulțire prin lăstari și butași.

Schimbarea ghiveciului

Dacă este cultivată în ghiveci, se recomandă replantarea în ghivece mai mari o dată la doi sau trei ani.

Udare

La plantare, mențineți solul compact și la temperatura optimă, asigurând o umiditate constantă, fără stagnări de apă și fără perioade de secetă. Ulterior, preveniți condițiile de saturare cu apă și adăugați cantități de apă cu frecvențe și doze adaptate și la evoluția climatică din diferitele anotimpuri.

Fertilizare

Primăvara, aplicați îngrășământul specific pentru plante cu flori în mod uniform, fără a-l concentra în jurul gâtului plantei.

Comestibilitate pentru om

Nu este comestibil.

Sfat

Înflorirea este abundentă și garantată în condiții de soare plin, fiind mai puțin bogată în zone cu umbră parțială, deși planta o tolerează. Se recomandă tăierea anuală pentru a stimula înflorirea și dezvoltarea de ramuri noi în direcții diferite. Tăierea este o metodă de modelare a plantei și este utilă pentru a limita creșterea excesivă a acesteia. Cu glicina vă puteți distra făcând-o să crească în spațiile dorite, chiar și în cele neobișnuite.